Aprecieri privind capacitatea de luptă a Flotei ruse din Marea Neagră. Implicații ale închiderii strâmtorilor turcești 

Ionel Copcea / 23 mai, 11:42
EXCLUSIV

Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) este implicată în operația militară specială din Ucraina încă de la începutul acesteia, în dimineața zilei de 24 februarie. Se poate spune chiar că aceasta a luat parte la deschiderea operațiunilor militare, prin executarea unor lansări de rachete de croazieră de tip Kalibr asupra teritoriului ucrainean.

În aceste condiții, se pune întrebarea dacă, după trei luni de conflict, FRMN mai are capacitatea de a continua la intensitate maximă operațiunile, mai ales în contextul pierderii unor nave de luptă, între care se află chiar nava amiral a acesteia, crucișătorul purtător de rachete Moscova, și a închiderii strâmtorilor de la Marea Neagră, care, cel puțin în mod teoretic, nu permit aducerea de întăriri în regiune.

Analiza următoare își propune să răspundă la această întrebare, pe baza evoluțiilor înregistrate în Regiunea Mării Negre în ultimele trei luni.

 

Misiuni ale FRMN, în contextul conflictului din Ucraina

 

Înainte de a trece la subiectul propriu-zis, aș vrea să fac unele aprecieri generale privind locul și rolul jucat de FRMN în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, insistând pe misiunile îndeplinite de aceasta în timpul conflictului cu Ucraina.

FRMN, împreună cu Flotila rusă din Marea Caspică (FRMC), reprezintă componenta navală a Regiunii Militare Sud, care asigură apărarea Federației Ruse pe direcția strategică sud-vest.

În zona de responsabilitate a flotei se află Marea Neagră, Marea Azov și Marea Mediterană.

FRMN dispune de o componentă navală, una terestră și una aeriană. Deși toate cele trei componente participă la operația militară specială din Ucraina, evident că cel mai important aport la ducerea acțiunilor de luptă îl are componenta navală. Între misiunile principale pe care aceasta din urmă le îndeplinește în contextul conflictului din Ucraina se află cea privind executarea loviturilor de pe mare cu rachete de croazieră Kalibr, pentru distrugerea unor obiective de infrastructură și facilități militare de pe teritoriul ucrainean.

Trebuie remarcat faptul că este vorba nu numai despre o misiune primordială, ci și despre una aproape exclusivă, FRMN fiind singura structură din cadrul Forțelor Armate ale Rusiei care a desfășurat activități de acest gen. O singură excepție a fost înregistrată pe 20 martie 2022, când mai multe rachete de croazieră Kalibr au fost lansate asupra Ucrainei din Marea Caspică, de pe platforme purtătoare ale FRMC.

În prezent, FRMN dispune de 17 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, între care: trei fregate Proiect 11356P, șase submarine Proiect 636.3, patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și patru nave de patrulare Proiect 22160. În foarte scurt timp, numărul acestora va fi crescut la 19, urmând ca flotei să i se alăture submarinul Alrosa, care a fost reparat și modernizat la Sevastopol, și prima navă mică purtătoare de rachete Proiect 22800, Tsiklon, aflată în faza finală a testelor în Marea Neagră. În ceea ce privește numărul de platforme operaționale prezente în Marea Neagră, trebuie spus faptul că acesta este de 12 (patru submarine și opt nave de suprafață). Alte cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr (două submarine și trei nave de suprafață) îndeplinesc misiuni în Marea Mediterană.

O precizare importantă se referă la faptul că submarinele pot să lanseze la o salvă șase rachete de croazieră de tip Kalibr (3M14K), cu ajutorul tuburilor lans-torpilă cu calibrul de 533 de milimetri, iar navele de suprafață opt rachete Kalibr (3M14T), cu ajutorul instalațiilor de lansare verticale.

O analiză a misiunilor îndeplinite de FRMN în ultimele trei luni arată faptul că toate tipurile de platforme aflate în Marea Neagră au participat la atacurile executate împotriva Ucrainei. Cele mai folosite dintre acestea au fost totuși fregatele Amiral Makarov și Amiral Essen (Proiect 11356P) și cele patru submarine Proiect 636.3 (Stary Oskol, Veliky Novgorod, Rostov pe Don și Kolpino).  

 

Pierderi înregistrate la nivelul FRMN

 

Ca urmare a atacurilor executate de forțele ucrainene, FRMN a pierdut în cele trei luni de conflict crucișătorul Moscova, nava mare de desant Saratov, mai multe vedete rapide de patrulare de tip Raptor, precum și un număr neprecizat de ambarcațiuni mici (vedete de desant și altele). Se presupune că nava amiral a FRMN, crucișătorul purtător de rachete Moscova, a fost lovită în apropierea Insulei Șerpilor de două rachete ale unui complex de coastă Neptun, în timp ce nava mare de desant Saratov a fost distrusă în portul Berdiansk de la Marea Azov de o rachetă a complexului tactic Tochka. Navele de mici dimensiuni ale FRMN au fost distruse de drone Bayraktar TB2, tot în apropierea Insulei Șerpilor.

Este posibil ca, alte două nave mari de desant ale FRMN, între care se află nava Cezar Kunikov, să fi fost avariate în același incident de la Berdiansk, unde a fost pierdută nava Saratov. Acestea însă au reușit să iasă pe mare și nu se cunoaște nimic despre daunele provocate.

Trebuie adăugat faptul că nu s-au confirmat informațiile anunțate de partea ucraineană, care a susținut că și alte nave rusești au fost lovite în Marea Neagră și au suferit incendii puternice la bord. Este vorba în primul rând despre fregata Amiral Makarov (Proiect 11356P) și despre nava de patrulare Vasily Bykov (Proiect 22160). Cele două fregate rusești din Marea Neagră, Amiral Makarov și Amiral Essen, au fost semnalate în aceste zile pe mare, în apropiere de Sevastopol, de unde au lansat rachete Kalibr asupra teritoriului Ucrainei. Mai mult, se pare că reprezentanții ruși au stabilit că fregata Amiral Makarov va deveni nava amiral a FRMN, urmând să ia locul crucișătorului Moscova. De asemenea, nava de patrulare Vasily Bykov a fost fotografiată la intrarea în Sevastopol, la scurt timp după ce reprezentanții ucraineni anunțaseră că acesta “a fost lovită și arde în Marea Neagră”.

În ceea ce privește impactul pierderilor suferite asupra capacității de luptă a FRMN, se poate afirma că acesta este minim. Ba chiar, în ceea ce privește misiunea primordială a FRMN în cadrul conflictului din Ucraina, acesta este nul, ținând cont de faptul că niciuna dintre navele pierdute nu erau dotate cu rachete Kalibr.

Evident, că pierderea crucișătorului Moscova este una importantă, dar din alte puncte de vedere. În primul rând, distrugerea acesteia a reprezentat o lovitură de imagine, speculată de partea ucraineană, pentru a mai acorda trupelor proprii o gură de oxigen și a arăta că Rusia poate fi învinsă. De asemenea, crucișătorul dispunea de importante capabilități de apărare antiaeriană, fiind dotat cu complexul de rachete S-300 Fort. Acesta putea să asigure inclusiv o apărare antiaeriană zonală pentru grupările navale sau pentru facilitățile FRMN. Crucișătorul Moscova era o piesă grea și pentru lupta navală, fiind singura navă de rang I rămasă în dotarea FRMN.

Cu toate acestea, cel puțin în cadrul operațiunii militare speciale din Ucraina, FRMN nu va fi implicată în lupte navale, deoarece, practic, armata ucraineană, nu mai dispune de flotă. Puținele nave și vedete de luptă de care partea ucraineană mai dispunea după anul 2014, când Rusia a confiscat majoritatea navelor aparținând Forțelor Navale ale Ucrainei, împreună cu Peninsula Crimeea, au fost distruse sau capturate de forțele rusești.

Ca o concluzie intermediară, se poate aprecia că FRMN nu a fost afectată în mod semnificativ, în ceea ce privește capacitatea de luptă, ca urmare a pierderilor înregistrate în Marea Neagră.

 

Consecințe pentru FRMN ale închiderii strâmtorilor turcești

 

În baza Convenției de la Montreux din anul 1936, la scurt timp de la declanșarea operației militare a Rusiei în Ucraina, Turcia a închis Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru toate navele de luptă.

Deși multă lume s-a așteptat ca această măsură să afecteze partea rusă în ceea ce privește capacitatea de a susține pe termen lung un conflict în zona Mării Negre fără a deplasa nave sau submarine prin strâmtori, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat.

Și ca să încep, oarecum în mod neuzual, cu o concluzie, aș vrea să menționez faptul că pe termen scurt și mediu, capacitatea de luptă a FRMN nu va fi afectată deloc de închiderea strâmtorilor turcești, în timp ce pe termen lung efectele vor fi minime.

Am să încerc în continuare să explic și de ce.

Acțiunile de luptă desfășurate în ultimele trei luni arată faptul că Rusia dispune în Marea Neagră de un număr mai mult decât necesar de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care s-au dovedit a fi esențiale în conflictul cu Ucraina. Până în prezent, Rusia a lansat asupra teritoriului Ucrainei peste 2.000 de rachete de croazieră cu bazare terestră, aeriană și navală. Între acestea s-au aflat în mod cert câteva sute de rachete de croazieră de tip Kalibr. Media zilnică de rachete Kalibr lansate a fost undeva la 4-5 rachete de acest tip.

Cele 12 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN aflate în prezent în Marea Neagră, care în scurt timp vor deveni 14, permit susținerea și îndeplinirea cu ușurință a unei misiuni de acest tip, pe termen lung.

În plus, în cazul în care va fi nevoie, Rusia poate readuce în Marea Neagră și cele cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr aflate în prezent în Marea Mediterană, care pot fi înlocuite cu nave de luptă de la alte flote. Trebuie precizat că prevederile Convenției de la Montreux permit revenirea la bazele de dislocare permanentă a navelor aflate în afara Mării Negre la momentul declanșării ostilităților.

Mai mult, în Marea Neagră pot fi aduse, pe Canalul Volga-Don, trei din cele patru platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din dotarea FRMC. Este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Grad Svijazhsk, Veliky Ustiug și Uglici. Evident că acestea, alături de fregata Daghestan, pot să lanseze rachete de croazieră Kalibr asupra teritoriului Ucrainei chiar și din Marea Caspică, așa cum au mai făcut-o deja. Având în vedere bătaia rachetelor 3M14 de aproximativ 1.500 de kilometri, acestea pot lovi ținte terestre cel puțin din partea de sud-est a Ucrainei, unde se duc luptele principale în acest moment.

Ba chiar, Rusia poate produce noi platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr la Șantierul Naval din Zelenodolsk, sprijinit în ultimul timp de Șantierele Navale din Peninsula Crimeea (Kerci  și Feodosia). Cu excepția submarinelor și a fregatelor, toate celelalte platforme ale FRMN au fost produse în zonă și aduse pe ape interne în Marea Neagră, având un deplasament mic, ce permite acest lucru.

În ultimele zile, o serie de informații provenite de la FRMC demonstrează faptul că Rusia nu are probleme cu platformele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din zona Mării Negre, cauzate sau nu de închiderea strâmtorilor turcești. Acestea se referă la faptul că, nava mică purtătoare de rachete Uglici se pregătește ca, alături de o vedetă antidiversiune, să înceapă un marș de două săptămâni, pe apele interne, către Flota din Marea Baltică, în vederea participării la parada militară navală organizată cu ocazia Zilei Forțelor Navale.

Ținând cont de faptul că nava mică purtătoare de rachete Uglici dispune de rachete de croazieră Kalibr, înseamnă că, prin acceptarea plecării acesteia din regiune, reprezentanții militari ruși apreciază că nu se pune în pericol desfășurarea acțiunilor de luptă din Ucraina.

Aceste informații atrag atenția și asupra unui alt aspect, care nu a fost luat în calcul până acum de experții militari străini, care analizează situația din jurul Ucrainei. Este vorba despre faptul că închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele militare, nu înseamnă în niciun caz blocarea canalelor de sprijin ale Rusiei pentru FRMN. Partea rusă poate folosi apele interne pentru a aduce în sprijinul trupelor din Regiunea Mării Negre nave de luptă dotate cu rachete de croazieră de tip Kalibr de la Flota din Marea Baltică și chiar de la Flota de Nord.

Astfel, trebuie spus că Rusia a mai trimis din Marea Caspică în Marea Baltică, pe apele interne, nave mici purtătoare de rachete. De asemenea, în anii trecuți, nava de patrulare Vasily Bykov a FRMN, aflată în Marea Baltică, s-a deplasat la Flota de Nord pe apele interne. Acest lucru înseamnă că, în caz de necesitate, pot fi aduse nave de luptă și în sens invers, adică de la Flota din Marea Baltică și de la Flota de Nord în Marea Neagră.

Evident că acest lucru nu se poate întâmpla pentru navele de mari dimensiuni, de la fregată în sus. Însă, cel puțin în anii următori, Rusia nu are nevoie să facă acest lucru.

În concluzie, se poate afirma să închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele de luptă nu afectează capacitatea de luptă a FRMN în timpul conflictului din Ucraina.

De asemenea, ca o concluzie generală, trebuie spus că Rusia dispune de navele necesare în Marea Neagră pentru lovirea permanentă a teritoriului Ucrainei. Singura constrângere în această privință s-ar putea referi la asigurarea necesarului de rachete de croazieră Kalibr. Până în prezent, aceasta s-a produs la un nivel optim, cu toate că mulți analiști occidentali se așteptau ca rachetele rusești să se epuizeze după o lună sau două de conflict. Vicepremierul rus, Yuri Borisov, responsabil pentru Complexul Militar Industrial, a dat asigurări că întreprinderile rusești au capacitatea de a produce rachete de acest tip într-un ritm care să permită susținerea pe termen lung a conflictului din Ucraina. Acest lucru rămâne însă de văzut.   

 

 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play

DefenseRomania on Facebook

Articole Recomandate

Crossuri externe


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0