Din acest trilion, aproximativ o treime, sau minimum 344 de miliarde de dolari, ar fi alocați direct achiziționării de armament. Această sumă ar trebui să acopere un arsenal vast, inclusiv cel puțin 400 de avioane de luptă și 600 de tancuri.
Paradoxal, având în vedere natura predominant „terestră” a confruntării cu Rusia, peste 70% din costurile de armament ar fi direcționate către forțele aeriene și navale, reflectând valoarea intrinsecă ridicată a acestor platforme.
Lista detaliată a echipamentelor necesare pentru forțele terestre este la fel de descurajantă: peste 600 de tancuri, 800 de vehicule de luptă pentru infanterie pe șenile, 900 de transportoare blindate grele pe șenile, 400 de vehicule blindate pe roți și 4.200 de alte vehicule blindate, potrivit raportului IISS.
Pe lângă acestea, Europa ar avea nevoie de 100 de obuziere autopropulsate pe roți și 100 pe șenile, 100 de lansatoare multiple de rachete (MLRS) și 400 de sisteme de rachete operațional-tactice cu rachete balistice.
Pentru apărarea antiaeriană, lista include 110 sisteme antiaeriene autopropulsate, 24 de baterii de sisteme de apărare aeriană Patriot sau SAMP/T, trei complexe de apărare antirachetă THAAD sau Aegis Ashore, și 20 de lansatoare terestre pentru rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune.
Capacitățile aeriene ar necesita suplimentar 200 de elicoptere de atac, 15 avioane antisubmarin și 35 de elicoptere similare, 6 avioane AWACS și 8 avioane de recunoaștere electronică, 50 de drone de recunoaștere cu rază lungă de acțiune, 50 de elicoptere de transport greu și 200 de elicoptere de transport mediu.
Pe lângă platforme, ar fi esențiale 3.000 de rachete de croazieră cu rază lungă lansate din aer, 400 de rachete antiradar și 200 de rachete antinavă aeropurtate, 1.200 de rachete aer-aer cu rază scurtă și 2.500 de rachete aer-aer cu rază medie.
Flota navală ar fi cea mai costisitoare, incluzând 2 portavioane suplimentare, 2 nave de asalt amfibii universale, 20 de distrugătoare, 6 fregate și 10 submarine nucleare multirol. Necesarul de muniții navale ar fi imens: 2.700 de rachete antiaeriene navale cu rază lungă de acțiune și 700 cu rază medie, 1.200 de rachete de croazieră lansate de pe mare, 100 de rachete interceptoare SM-3 și 250 de torpile grele.
Provocările umane și industriale: Mai mari cecât costurile?
Dincolo de aspectul financiar, IISS subliniază că cea mai mare provocare pentru guvernele europene nu ar fi neapărat decizia de a achiziționa acest armament masiv.
Adevărata dificultate ar consta în găsirea numărului adecvat de personal calificat pentru a produce toate aceste echipamente, dar și, crucial, personal militar capabil să opereze acest nou arsenal în eventualitatea unei confruntări cu Rusia.
Acest scenariu subliniază o vulnerabilitate profundă a Europei, care, în pofida investițiilor tot mai mari în apărare, rămâne dependentă de capabilitățile și experiența Statelor Unite.
O eventuală retragere americană de pe bătrânul continent ar deschide o „fereastră de vulnerabilitate” rapidă și ar forța Europa să se confrunte nu doar cu costuri financiare enorme, ci și cu o cursă contracronometru pentru a-și reconstrui capacitățile de apărare și a-și asigura autonomia strategică.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
