De la Saddam la Maduro: De ce arestarea unui dictator provoacă astăzi teamă în loc de speranță?
07 Ianuarie 2026
Administrația președintelui american Donald Trump lucrează la un proiect de acord pentru Groenlanda, care ar putea fi propus autorităților insulare, după cum informează revista britanică The Economist.
Oficialii americani iau în considerare oferirea unui „Acord de Liberă Asociere” pentru Groenlanda, un tip de înțelegere care ar îmbunătăți standardele de viață ale populației insulei.
Statele Unite au încheiat deja acorduri similare cu statele mici din Pacific, precum Micronezia, Insulele Marshall și Palau. În cadrul acestor acorduri, SUA garantează sprijin financiar acestor țări, iar acestea, la rândul lor, transferă responsabilitatea pentru apărarea lor către Washington, menținându-și însă autonomia internă.
SUA au deja o bază militară în Groenlanda, iar tratatul dintre Danemarca și Statele Unite nu impune restricții asupra numărului de trupe americane staționate pe insulă. Totuși, o creștere semnificativă a numărului acestora ar necesita probabil acordul Copenhagăi. Potrivit revistei, Statele Unite au încercat să poarte negocieri directe cu autoritățile groenlandeze, dar acestora li s-a refuzat accesul la discuțiile oficiale.
Cum vrea SUA să scoată Danemarca din calcule
Colonelul Forțelor Spațiale SUA Susan Meyers, fostul comandant al Bazei 821 Pituffik, la stânga, îi salută pe vicepreședintele JD Vance și pe Usha Vance la Baza Pituffik, Groenlanda, 28 martie 2025. (Foto: Armata SUA, Jaime Sanchez)
Revista The Economist subliniază că politica administrației Trump față de Groenlanda urmărește două scopuri majore.
În primul rând, Washingtonul vizează adâncirea diferențelor dintre autoritățile daneze și cele groenlandeze, încurajând sentimentele separatiste pe insulă.
În al doilea rând, Statele Unite încearcă să încheie un acord direct cu autoritățile groenlandeze, ocolind guvernul danez. Se consideră totuși că perspectiva unei „anexări directe” a Groenlandei este puțin probabilă, mai ales că ambițiile Statelor Unite au stârnit panică în rândul liderilor europeni.
Aceste mișcări ale administrației Trump sunt percepute ca o încercare de a-și întări influența în Arctica, o zonă strategică din punct de vedere geopolitic și economic.
În contextul schimbărilor climatice care au dus la topirea ghețurilor din regiune, Groenlanda a devenit un punct de interes major atât pentru Statele Unite, cât și pentru alte puteri internaționale, inclusiv Rusia și China, care vizează resursele naturale din această zonă. De asemenea, prezența militară americană în Groenlanda ar putea oferi un avantaj strategic în competiția cu alte mari puteri pentru controlul rutelor de navigație din Arctica.
Aceste discuții au adâncit diviziunile între Copenhaga și Nuuk (capitala Groenlandei), iar liderii groenlandezi au continuat să se opună oricăror încercări de a modifica statutul insulei, reafirmând dorința de autodeterminare a Groenlandei, iar unele voci europene au exprimat îngrijorări că, prin acest acord, SUA ar putea izola Danemarca în ceea ce privește politica externă și de apărare a Groenlandei.
În acest context, cu toate că administrația Trump nu a avansat oficial un acord concret, mișcările sale au pus presiune asupra autorităților daneze, iar în centrul acestei dispute se află o chestiune de importanță geopolitică globală privind controlul resurselor și rutelor maritime ale regiunii Arctice în viitorul apropiat.
