Această decizie strategică reprezintă o deschidere tehnologică fără precedent și are scopul declarat de a crește masiv interoperabilitatea între forțele SUA și cele aliate. Conform SSC, acordul va "stimula noi vânzări militare externe și va promova interoperabilitatea aliaților cu forțele SUA."
MGUE reprezintă generația viitoare de receptoare GPS și utilizează semnalul GPS modernizat M-Code (Military Code). Spre deosebire de semnalele GPS civile (folosite de multe sisteme europene mai vechi), M-Code este criptat și transmis pe frecvențe mai robuste, fiind conceput special pentru a rezista tentativelor sofisticate de bruiaj și interferență electronică. Până acum, accesul la aceste sisteme de vârf era strict limitat.
Interoperabilitate rapidă și unitate operativă în NATO, totul prin sistemul american
În contextul războiului din Ucraina, unde Rusia a utilizat intens bruiajul GPS pentru a perturba operațiile ucrainene și ale forțelor NATO de monitorizare, accesul la MGUE oferă aliaților o capacitate rapidă de navigație și țintire neîntreruptă în medii electromagnetice ostile.
Pentru membrii europeni ai NATO, în special cei de pe flancul estic, accesul la tehnologia MGUE ar reprezenta un câștig strategic uriaș, care corespunde totodată scopului NATO de a opera ca o forță unitară, neafectată de diferențele dintre echipamentele de navigație.
Prin standardizarea recepției GPS la nivelul M-Code, aliații europeni vor putea trece rapid la sincronizarea și partajarea datelor de poziționare de înaltă precizie între platforme diferite (aeronave, nave, unități terestre, rachete), în timp ce integrarea digitală a operațiilor devine mai rapidă și mai fiabilă.
Foarte probabil, deschidere americană ar influența și baza industrială de apărare europeană. Producătorii europeni de echipamente de apărare (precum cei din Germania, Franța sau Marea Britanie) vor fi stimulați să își adapteze propriile sisteme (vehicule, rachete, sisteme C4ISR) pentru a integra noile receptoare MGUE.
Prin acest transfer de capabilitate, SUA nu doar că vinde echipamente, ci își cimentează parteneriatul tehnologic cu aliații europeni, făcând practic imposibilă operarea eficientă a sistemelor militare moderne europene fără această tehnologie de navigație avansată.
Interoperabilitate imediată contra autonomiei strategice eurpene
Accesul aliaților europeni la tehnologia MGUE creează însă o dependență esențială. În primul rând, este vorba de dependența de acest sistem și de controlul american. Chiar dacă aliații cumpără echipamentul (receptoarele), ei rămân complet dependenți de menținerea și operarea sistemului de bază de către Washington.
În cazul unei dispute politice majore sau al unei schimbări de alianțe (ipotetică, dar relevantă pentru autonomia pe termen lung), Washingtonul ar putea restricționa accesul sau nivelul de precizie al semnalului. Această vulnerabilitate este percepută cu atât mai acut cu cât oferta americană vine sub o administrație Trump care acționează imprevizibil.
Pe de altă parte, Europa a investit miliarde de euro în propriul său sistem global de navigație prin satelit, Galileo. Componenta de securitate a Galileo, denumită “Serviciul Public Reglementat” (PRS), este echivalentul european al M-Code și este destinată utilizării guvernamentale și militare europene.
Oferta americană desființează practic piața potențială pentru PRS-ul Galileo. Statele europene vor fi mai puțin motivate să investească resursele financiare și industriale necesare pentru a dezvolta pe deplin și a integra receptoarele PRS proprii, deoarece tehnologia americană este deja matură, testată în luptă și acum mai accesibilă.
În ultimă instanță, această situație încetinește dezvoltarea unei baze industriale europene complet suverane, capabilă să producă, să întrețină și să inoveze propriile sale echipamente de navigație militară, forțând Europa să rămână doar un consumator de tehnologie americană vitală.
Oferta americană reprezintă de fapt o mare dilemă pentru Europa
În esență, deși mutarea SUA este un gest de alianță și o necesitate tactică, ea creează un blocaj tehnologic pentru ambițiile de suveranitate ale Europei. Aliații sunt puși în situația de a alege între eficiența militară imediată asigurată de tehnologia americană și independența care ar veni doar prin investiții costisitoare și dezvoltarea în timp a sistemului propriu Galileo.
Europenii sunt obligați să țină cont că, pe termen scurt (0-5 ani), interoperabilitatea perfectă cu SUA este vitală pentru descurajarea Rusiei. MGUE îmbunătățește rapid precizia și reziliența forțelor NATO pe flancul estic, ceea ce este un câștig militar incontestabil.
Însă pe termen lung (5-15 ani) fiecare dolar investit în MGUE este un dolar care nu este investit în cercetarea și dezvoltarea propriei capacități europene PRS/Galileo. Astfel, obiectivul de a deveni un partener de securitate cu adevărat autonom și capabil să acționeze independent este amânat sau chiar anulat.
În mod aparent paradoxal, această creștere a dependenței europene față de SUA este forțată chiar de administrația americană care a acuzat cel mai vehement Europa că se bazează prea mult pe securitatea oferită de Washington.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
