EXCLUSIV Unde nu ar trebui să poată bombarda Rusia, deși a trecut de mult de linia roșie

După ce Moscova a anunțat că iese din acordul cerealelor și a închis din nou nord-vestul Mării Negre, oficiali ucraineni au declarat că noua rută de export va trece prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Din această perspectivă, distrugerea de către Rusia a infrastructurii portuare fluviale ucrainene se încadrează în imaginea de ansamblu de blocare a exportului cerealelor ucrainene.

Loviturile Rusiei, de paralizare a infrastructurii ucrainene folosită la exportul de cereale, au vizat, în ordinea importanței: structura portuară din zona orașului Odessa, podul peste estuarului Nistrului de la Belgorod-Dnestrovski, prin care se transportă cereale pe calea ferată spre portul Izmail de la Dunăre, iar acum s-a ajuns la ultima verigă a lanțului – portul Reni.

Cu toate acestea, Ucraina mai poate folosi un port important pe partea stângă a Dunării, cel de la Giurgiulești, care este însă pe teritoriul Republicii Moldova. Căile ferate din Republica Moldova și din Ucraina au același ecartament, deci nu există întârzieri din acest punct de vedere, iar garniturile de cereale care ar fi venit spre Reni ar fi trecut oricum prin Republica Moldova.

Deci, dacă autoritățile de la Chișinău pun la dispoziția Ucrainei facilitățile de la Giurgiulești, atunci acest port devine de importanță strategică și ar putea încurca planurile Rusiei de a bloca exportul pe mare al cerealelor ucrainene.

În acest moment se pune firesc întrebarea dacă nu cumva Moscova va decide să bombardeze și portul Giurgiulești, mai ales că este foarte aproape de Reni, la doar cinci kilometri. Iar dacă acest port va deveni un punct cheie în tranzitul cerealelor ucrainene, se pune o altă întrebare: are Republica Moldova capabilitățile adevcate pentru a-și proteja zona Giurgiulești împotriva atacurilor aeriene?

Am fi tentați să credem că forțele ruse, bombardând portul Reni, și-au asumat un mare risc efectuând o lovitură atât de aproape de teritoriul NATO. Dar după ce Rusia nu a suferit niciun fel de consecințe în urma faptului că o rachetă de-a sa a căzut în decembrie 2022 pe teritoriul Poloniei, s-ar putea spune că forțele ruse nu au riscat de fapt nimic. Spectrul celui de-al treilea război mondial este atât de înfiorător încât, practic, anulează orice lovitură militară de pedeapsă din partea NATO împotriva Rusiei și, mai important, anulează șansa de a descuraja Rusia să facă astfel de acte nesăbuite.

În situația ipotetică, în care Republica Moldova nu poate să-și asigure protecția antiaeriană/antirachetă a portului Giurgiulești, se pune întrebarea dacă este de datoria comunității internaționale să protejeze acest obiectiv care poate deveni de importanță strategică pentru securitatea mondială alimentară?

Dacă o decizie a comunității internaționale pe acest subiect va trece prin Consiliul de Securitate al ONU din care face parte și Rusia, răspunsul îl știm deja cu toții.

Pe lângă posibilul rol în creștere al portului Giurgiulești în exportul cerealelor ucrainene, mai există câteva consecințe ale distrugerii infrastructurii portuare ucrainene de către Rusia.

Dacă portul Giurgiulești nu va fi folosit la exportul de cereale, atunci Ucraina va fi obligată să folosească teritoriul țărilor vecine pentru aceasta. După experiența de anul trecut, cu siguranță tensiunile dintre Ucraina și țările vecine vor crește, iar Uniunea Europeană va avea încă o problemă de rezolvat.

Pe lângă această, probabilă, evoluție defavorabilă, Ucraina va trebui să facă față și utilizării excesive a căilor sale ferate pentru transportul cerealelor, în detrimentul sprijinului forțelor care luptă pe front. Nu știm dacă Moscova a estimat dinainte aceste evoluții dar, președintele Putin, în cursul recentelor discuțiilor pe care le-a avut cu omologul său din Belarus, a pedalat pe diferendele dintre Ucraina și Polonia.