Un „păianjen” tipic românesc. Ciudățenia din achiziția Spyder a României: Un sistem hibrid într-o configurație cum nu a mai fost livrată în tările NATO

spyder-rafael-israel_12023400
Sistem de apărare aeriană Spyder cu rază scurtă și medie de acțiune. Imagine: Rafael Advanced Defense Systems
România a semnat recent primul contract pentru înzestrarea cu sisteme SHORAD/VSHORAD de ultimă generație israeliene de tip Spyder. Dar cât e de fapt acesta Spyder original?

Amintim că așa cum remarca și DefenseRomania recent, la un an de la acordul cadru, țara noastră a semnat primul contract din trei pentru SHORAD/VSHORAD. Sisteme israeliene Spyder urmează să intre în dotarea Armatei într-o achiziție în valoare totală de 10,33 mld. LEI, fără TVA, adică aproximativ 2,038 mld. EURO, fără TVA.

Acordul-cadru conține așadar trei contracte subsecvente, cu un total de șase sisteme antiaeriene integrate SHORAD-VSHORAD, un sistem de instruire, un sistem de simulare pentru evaluarea operatorilor VSHORAD, alte șase sisteme SHORAD și alte șase sisteme VSHORAD, inclusiv muniție și suport logistic. 

Programul s-a desfășurat în baza unei licitații la finalul căreia au fost declarați câștigători israelienii de la Rafael, cu sistemele Spyder. 

Însă cât de mult e din perspectivă tehnică Spyder în versiunea pe care o cunoaștem?

Nu foarte mult, căci analiza sistemului Spyder original operat de Israel ori a celui livrat în Cehia arată că țara noastră a optat pentru o configurație hibridă cum nu mai are niciun stat NATO ce operează aceste sisteme. 

O configurație ciudată de Spyder: Potrivit presei internaționale România va pune alte radare pe sistemele antiaeriene

Sistem de apărare antiaeriană Spyder. Foto: IDF

Deși nucleul sistemului este israelian, bazat pe lansatoare Spyder și rachete Python 5 și Derby, datele tehnice publicate de presa internațională, inclusiv Defence 24, indică o configurație hibridă. 

Astfel, România a optat pentru radare RADA de la compania italiană Leonardo (AESA Radars for Tactical & Operational Missions), în locul celor israeliene IAI/ELTA așa cum are sistemul original. E o schimbare majoră căci radarul e practic componenta-cheie a sistemului.

Mai mult, sistemul va integra și rachete poloneze Piorun pentru componenta VSHORAD. Piorun este un sistem portabil de tip MANPAD produs de Mesko, o filială a PGZ, care a fost exportat în Ucraina și în țări NATO precum Norvegia, Estonia și Letonia.

Configurația aleasă de România a sistemelor Spyder produse de Rafael este surprinzătoare deoarece toate sistemele israeliene de apărare antiaeriană livrate până acum în Europa, ca parte a întăririi Flancului Estic european, integrează radare ELTA, inclusiv majoritatea sistemelor performante validate în luptă folosite de Forțele de Apărare ale Israelului la capacitate maximă, cu o rată de detectare a țintelor de 99%.

De ce e o modificare majoră a sistemului Spyder original? Pentru că radarul este în esență senzorul principal al sistemului. Radarul este un element cheie al oricărui sistem de apărare antiaeriană, căci de cele mai multe ori vectorii de atac, cum sunt rachete de croazieră, drone, loitering munition, rachete de mici dimensiuni sau aeronave care zboară la joasă altitudine, încearcă să valorifice limitările tehnologice și fizice ale radarelor. De asemenea descoperirea amenințărilor la înălțimi foarte joase este una dintre cele mai mari provocări ale radarelor. 

Să privim spre statele din regiune: România e singura care a ales o astfel de configurare hibridă a sistemlui Spyder

Sistem antiaerian Spyder. Photo source: Rafael

Dacă datele menționate în presa internațională se confirmă oficial iar România a optat pentru radare RADA în loc de ELTA pentru viitoarele sisteme Spyder, avem o configurație hibridă, care probabil va avea nevoie de validări și testări suplimentare, de cele mai multe ori insuficient de relevante, pentru că aceste scenarii de testare nu vor putea simula niciodată o situație reală.

Lucrurile nu sunt însă bătute în cuie și s-ar putea avea configurația cea originală cu radare ELTA, care și-au demonstrat superioritatea și eficiența în apărarea Israelului; conform legislației privind achizițiile publice, schimbarea configurației unui sistem prin înlocuirea unui element al sistemului cu altul s-ar putea face după semnarea contractului subsecvent, desigur cu argumente solide și la inițiativa uneia dintre părți și cu acordul final al acestora.

Privind spre sistemele de apărare antiaeriană livrate de Israel, Finlanda a achiziționat sistemul David Sling cu radare ELTA EL/M-2084 3D AESA, Germania sisteme Arrow cu radare ELTA Green Pine EL/M 2080 iar Cehia, care a ales Spyder precum România, a optat pentru ELTA EL/M-2084 MMR, utilizate și de Forțele de Apărare ale Israelului.

Slovacia a optat tot pentru radare ELTA pentru sistemul BARAK MX, iar Slovenia utilizează radarele ELTA EL/M 2106 NG pentru apărarea antiaeriană.

La fel de interesant e că pentru sistemele antiaeriene HAWK ale României, care vor fi înlocuite, acum câțiva ani țara noastră a achiziționat patru radare ... ELTA EL/M 2106.

Totodată, din informațiile noastre configurația SHORAD Spyder cu radare Leonardo a fost folosită și în nordul Israelului, iar în unele articole locale, în care în imaginile furnizate de articol apare radarul Leonardo montat pe platformă sistemului SHORAD SPYDER, sunt menționate evenimente nefericite din zona de apărare destinată acestui sistem.

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes
x close