Polonia a lansat oficial la apă la Gdansk, Marea Baltică, prima sa fregată din cadrul programului Miecznik. E vorba de fregata ORP Wicher, construită local.
Proiectul e bazat pe designul britanic Arrowhead-140 și vizează construcția a trei astfel de fregate alături de britanici, un program evaluat la aproximativ 4 miliarde de dolari. Navele vor fi construite în Polonia și vor înlocui fregatele din clasa Oliver Hazard Perry, urmând să devină coloana vertebrală a navelor de suprafață a Marinei Poloniei.
Concomitent, pe lângă programul privind fregatele, Polonia are în derulare și unul pentru achiziția de submarine. Așa cum anunța și DefenseRomania în toamna anului trecut, Polonia a ales Suedia pentru viitoarele sale submarine.
ORP Wicher, prima fregată construită în Polonia din cele trei, lansată la apă. Date tehnice despre navă
Lansarea la apă a fregatei ORP Wicher, construită în Polonia. Photo source: Marina Poloniei
Revenind la prima fregată construită în Polonia și lansată la apă în cadrul programului Miecznik, la ceremonia de lansare la apă au fost prezenți președintele polonez Karol Nawrocki, precum și prim-ministrul Donald Tusk. Ambii au subliniat că investiția reprezintă atât un impuls major pentru industria națională navală a Poloniei, cât și un pas decisiv pentru descurajarea oricărui potențial actor agresiv în Marea Baltică, fiind subliniat contextul vecinătății cu Flota Rusă a Mării Baltice, dar și cu exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad.
Fregatele vor avea misiunea de a proteja instalațiile navale, infruastructură critică, precum și parcurile eoliene și gazoductul Baltic Pipe, dar vor putea executa în același timp și operațiuni de apărare antiaeriană, antisubmarin și supraveghere maritimă. Cei de la Breaking Defense amintesc că prima fregată construită de polonezi alături de britanici în cadrul acestui proiect are o lungime de 138.7 metri, un deplasament de 7.000 de tone și o rază de acțiune de 8.000 mile marine.
Lansarea la apă a fregatei ORP Wicher, construită în Polonia. Photo source: Marina Poloniei
ORP Wicher e echipată cu 32 de celule de lansare verticală Mk 41 pentru rachete CAMM, 16 rachete anti-navă NSM, un tun Super Rapido Strales de 76 mm, un sistem sonar de ultimă generație, precum și un sistem de manangement al luptei integrat de gigantul francez Thales.
Odată lansată la apă, urmează integrarea sistemelor și a echipamentelor, termenul de livrare către Marina Poloniei fiind în 2029. Construcția celorlalte două nave din program, e vorba de ORP Burza și ORP Huragan, se va desfășura tot la Șantierul Naval PGZ din Gdynia. Programul e programat să fie finalizat în 2031.
România plănuiește și ea să construiască la Mangalia nu fregate, dar nave de patrulare (OPV) cunoscute și drept corvete ușoare. Lupta e contracronometru, iar la licitație încă nu s-a prezentat nimeni
Divizia navală a Rheinmetall, photo source: Rheinmetall
Ambițiile sunt mari și în România în ceea ce privește industria de apărare navală. Nu vorbim despre Șantierul Naval de la Galați, unde e o afacere privată și unde Damen construiește nave de ultimă generație pentru state membre NATO, precum Germania, Belgia, Olanda sau Portugalia, ci despre încercarea de a salva Șantierul Naval de la Mangalia prin obligativitatea de a construi aici două OPV-uri și două mici vedete pentru scafandri, într-un pachet uriaș de aproape 1 miliard de euro menit să salveze Mangalia.
Contractul a fost atribuit nemților de la Rheinmetall Naval Systems.
Doar că grupul german Rheinmetall nu a depus nicio ofertă la primele două licitații organizate pentru vânzarea activelor Șantierului Naval Mangalia, aflat în faliment. Prețul de pornire e de 184 de milioane de euro, dar compania nu a depus nicio ofertă deși și-a exprimat anterior interesul și are în vedere fonduri uriașe de modernizare. În acest sens, nu puține voci arată că cel mai probabil Rheinmetall așteaptă ca prețul activelor să scadă.
Următoarea licitație e programată pe 28 august 2026.
Problema e însă că lupta e una „contracronometru”, în contextul în care șantierul e deja în faliment, angajații au plecat, iar procesul de retehnologizare durează. Totul, în contextul în care România și Rheinmetall s-au angajat ca navele să fie livrate până în 2031.
Citește și
