Şantierul Naval Mangalia nu va rămâne de izbeliște. Clauza introdusă pentru Rheinmetall în SAFE: Fără Mangalia, nemții nu primesc banii pe contractele Skyranger și MLI

Radu Miruţă transmite că ofertele apărute până la acest moment au fost "glume", dar şi că valoarea datoriilor este foarte mare, comparată cu valoarea în sine a Şantierului Naval. Ministrul interimar al Apărării spune, însă, că s-ar putea să existe o soluţie. Legarea Şantierului Naval de comenzi prin programul SAFE, a căror valoare este mult mai mare decât cea a datoriilor acumulate.

"Acolo, valoarea şantierului era de 87 milioane de euro şi datoria contestabilă, cea pe care există disputa, e de 190 milioane. Eu nu am identificat până acum, în viaţa mea, pe cineva care să vină să plătească 190 de milioane pe ceva care valorează 87. Totuşi, ne interesa cum putem salva şantierul de acolo, cu locuri de muncă, dar şi pentru interesul strategic al Armatei Române. Pentru că e un interes al Armatei Române, dincolo de bucata economică. Să poţi să repari la tine în ţară, să ai un şantier care să construiască la tine în ţară, nu e de ici de colo. Începe Doamne fereşte un război, dai o decizie, te duci şi îţi rezolvi problema acolo. 

Nu a vrut nimeni să ia acel şantier. Au fost poveşti, oferte de 2-3 milioane de euro pentru acel şantier, glume! Atunci, am gândit să facem un pachet prin care Armata Română să dea nişte comenzi, să lipească acele comenzi de şantier, pentru ca, adăugate pe şantier acele comenzi, să devină mai atractiv acel şantier chiar dacă are datorii, pentru că aceste comenzi însumează 1 miliard de euro", a declarat Radu Miruţă. 

Care este clauza introdusă în contractele SAFE cu Rheinmetall

Radu Miruţă anunţă că Rheinmetall are o obligaţie introdusă în contractele SAFE cu România, obligaţie care depinde şi de Şantierul Naval Mangalia. 

”România are și un copil mai bolnav. Dacă vrei bucata frumoasă (toate contractele pe care Rheinmetall le-a câștigat prin SAFE), ia-l și pe acesta”, a prezentat situația mai plastic Radu Miruță, referindu-se la starea gravă în care se află șantierul de la Mangalia.

"A existat temerea că Rheinmetall, spre exemplu, care nu a vrut nici el să fie încântat cu acel şantier, semnează şi la un moment dat spune că va plăti penalităţi, nu face nimic pe şantierul ăla şi se mulţumeşte cu business-ul pe care îl are cu noi pe celelalte. Şi pentru a evita asta, am introdus în contract obligaţia de a nu putea să recepţionezi celelalte produse făcute de Rheinmetall în SAFE, fără să facă dovada pentru şantier. Deci ei nu vor putea să livreze maşina de luptă a infanteriei, care e un contract de 3 miliarde de euro, fără să facă aceste nave la Mangalia. Din momentul ăla sunt convins că nu mai există risc ca asta să se întâmple. Decât dacă într-o zi toată clasa politică înnebuneşte şi anulează tot, dar e mai complicat asta.

Rheinmetall, de asemenea, e o companie privată. Cât timp există procedura asta de lichidare, ei se uită până când preţul va scădea, astfel încât să îl ia la o valoare cât de cât apropiată cu cea estimată de inventar. Probabil că în acest moment este jocul unui om care vrea să cumpere la licitaţie, bănuind că la valoarea de 190, când el valorează 80, nu vine nimeni să cumpere. Care e modul lor de business, cât aşteaptă ca să se bage să cumpere, e ceva ce nu ţine de statul român. Dar avem colacul de salvare obligatoriu. Ei nu vor putea închide contractul cu livrare a navelor de la Şantierul Naval Mangalia-2 Mai până când nu vor face dovada cealaltă", a mai spus Radu Miruţă. 

Damen a decis procedura de faliment

Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a explicat situaţia Şantierului Naval într-un interviu pentru DC News. 

"Cred că e unul dintre cele mai importante subiecte, o temă foarte acută. Am un pic grijă la cuvinte, pentru că acolo e şi un litigiu internaţional, între statul român şi Damen. În primul rând, onest vorbind, apropo de management de stat vs management privat, acesta este şi un subiect al litigiului. A fost un lanţ al slăbiciunilor, cu multă non-acţiune, cu decizii proaste. Asta e, s-a ajuns aici. Eu am găsit situaţia în decembrie, dar e o situaţie care chiar datează de ani de zile. 

E o mică confuzie legată de companie strategică. Sunt două paliere aici. Într-adevăr, am creat un mecanism, împreună cu colegii din Guvern, cu noul buget şi cu nişte hotărâri de Guvern, prin care unele companii pot deveni strategice, în aşa fel încât salariile oamenilor, într-o situaţie sensibilă, să poate fi plătite un număr de luni, foarte limitat, din fondul de garantare. Deci concret, la Mangalia, oamenilor de acolo, în perioada în care nu au avut comenzi, li s-au plătit 5 salarii în trecut. Şi acolo se oprea mecanismul. Noi, prin noul mecanism, am prelungit posiblitatea la 12 luni. Deci le-am prelungit posibilitatea cu 7 luni. Mai au această asigurare până undeva prin vară. E stringentă şi pentru că vrem investiţii. Şi la investiţii te duci şi cu oameni. 

Acum, la adunarea creditorilor, în care Damen are 97%, Damen a trebuit să aleagă între un plan de vânzare propus de administratorul special, care presupunea nişte paşi, în care se scoteau pentru viitorii investitori la vânzare activele de acolo, sau procedura de faliment. Damen, prin vot, a ales procedura de faliment. Urmează o etapă în instanţă la sfârşitul lunii în care judecătorul va constata această situaţie, iar legea spune clar că se intră pe procedură de faliment şi lichidare. Tot legea spune foarte clar ce urmează. Se scot activele la un anumit preţ, după care se scot la un preţ de lichidare.  

Aici este efortul nostru major de a căuta şi găsi într-un ritm extrem de accelerat investitori strategici. Potenţialul este uriaş, dar avem şi o problemă cu asta. Obiectiv vorbind, am vorbit cu mulţi investitori, dar toţi spun un lucru. Este un şantier uriaş şi e nevoie de o sumă foarte mare de bani. Şi atunci, sunt foarte puţine firme cu o capacitate financiară şi know-how să investească la un şantier aşa mare. Lista de potenţiali investitori serioşi e mică!", a punctat Irineu Darău.