La 1 iulie, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a indicat că dorește să ia măsuri pentru a "proteja" Austria "împotriva riscului de atacuri cu drone sau rachete". În opinia sa, acest lucru era necesar pentru a face față unei "amenințări care a crescut considerabil" de la începutul războiului din Ucraina.
Având în vedere neutralitatea sa, s-ar fi putut crede că Austria va apela la mecanismele puse în aplicare de Uniunea Europeană (din care face parte din 1995) pentru a achiziționa sistemele de apărare aeriană care îi lipsesc în prezent. Dar apropierea Austriei de Germania a fost în mod clar un argument în favoarea aderării la ESSI. Niciun stat european nu își poate apăra singur spațiul aerian în mod eficient împotriva noilor amenințări", a insistat dl Nehammer.
Printre ţările participante la European Skyshield Initiative (ESSI) se număra Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria.
"Negocierile sunt în curs de desfășurare pentru a examina această cooperare și pentru a clarifica cum ar putea arăta în mod concret participarea Austriei la acest proiect", a declarat Klaudia Tanner, ministrul austriac al apărării, înainte de a-și asigura auditoriul că acest lucru nu va pune în niciun caz sub semnul întrebării neutralitatea țării.
Potrivit presei austriece, o scrisoare de intenție de aderare la ESSI ar putea fi semnată de Tanner în cadrul unui summit tripartit [Germania, Elveția, Austria] prevăzut pentru 7 iulie la Berna.
Într-un raport privind apărarea aeriană, europarlamentarii Jean-Louis Thiériot și Natalia Pouzyreff au criticat puternic inițiativa germană. "Inexistența soluțiilor europene, deși acestea sunt numeroase și eficiente, împotriva promovării produselor americane și israeliene este deplorabilă. Încurajarea și păstrarea suveranității industriale europene sunt chestiuni cruciale într-un moment în care noțiunea de autonomie strategică a căpătat tot sensul din lume", au precizat aceştia.
,,Apărarea aeriană a Europei trebuie să facă obiectul unei consultări organizate, bine fundamentate și informate cu toți aliații noștri", au insista cei doi.
Oricum ar fi, este clar că Germania nu ascultă criticile celor doi francezi, după cum precizează publicaţia Opex 360.
Și pe bună dreptate: la Berlin se consideră că trebuie să se acționeze rapid, fără a aștepta să se dezvolte soluții europene. Cu câteva zile înainte de conferința din 19 iunie, privind apărarea antiaeriană și antirachetă în Europa, organizată la Paris, Germania și-a confirmat intenția de a achiziționa sistemul antirachetă israelian Arrow 3 pentru 4 miliarde de euro. Și nu are niciun motiv să își schimbe planurile, deoarece acestea implică o a optsprezecea țară, Austria, care nu este membră a NATO (a aderat la Parteneriatul pentru Pace abia în 1995, n.r.).
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
