Pentru mai mult context, proiectul TWISTER a fost conceput pentru a pune bazele unui sistem de apărare antiaeriană capabil să contracareze noile amenințări hipersonice. Proiectul presupunea dezvoltarea unui interceptor multi-rol, precum și a unei componente spațiale de avertizare timpurie, coordonată de compania germană OHB prin proiectul ODIN’S EYE (multinatiOnal Development INitiative for a Space-based missilE earlY-warning architecturE).
Cursa industriei de apărare europene pentru dezvoltarea primului interceptor de rachete hipersonice
![]()
Atribuirea programului EU HYDEF către SENER Aeroespacial a fost neașteptată, dată fiind expertiza limitată pe care o avea grupul spaniol în domeniul dezvoltării unor sisteme de arme avansate. Totuși, participarea companiei germane Diehl Defence a reprezentat, probabil, garanția necesară pentru a obține validarea din partea Comisiei Europene.
În ciuda acestui eșec inițial, Compania MBDA nu a abandonat competiția, având la dispoziție argumente tehnologice solide, susținute în special de proiectul său de rachetă interceptoare Aquila.
După cum precizează publicația franceză Opex 360, eforturile companiei au dat roade, executivul european lansând un al doilea proiect concurent, denumit HYDIS² (HYpersonic Defense Interceptor Study). La această nouă inițiativă participă Franța, Italia, Țările de Jos și Germania (germanii fiind implicați în același timp și în proiectul HYDEF).
Managementul ambelor programe a fost transferat Organizației de Cooperare în Domeniul Armamentului (OCCAR). În prezent, ambele proiecte sunt tot mai aproape de momentul în care se decide începerea fazei de dezvoltare.
Când vor începe testele noului sistem european de apărare?
![]()
Recent, OCCAR a validat programul HYDEF - acesta este fezabil din punct de vedere tehnic pentru a fi un viitor sistem de apărare capabil să intercepteze arme hipersonice și rachete balistice. În paralel, studiile pentru HYDIS² au fost finalizate, iar faza de prezentare (HYDIS2DP) urmează să fie lansată în scurt timp.
Totuși, o comunicare oficială a Ministerului Forțelor Armate de la Paris scoate la iveală existența unei divergențe strategice - deși Franța și-a reconfirmat sprijinul financiar și politic pentru HYDIS², Germania pare să se fi retras din acest consorțiu.
Conform oficialilor francezi, propunerea industrială pentru obținerea unor finanțări din Programul 2026 al Fondului European de Apărare (FED26) a fost depusă pe 29 septembrie 2026. Proiectul se bucură de susținerea fermă a unor state membre precum Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Cehia și Suedia, națiuni care au semnat deja scrisorile de intenție și vor cofinanța dezvoltarea viitorului interceptor.
Un detaliu important ține de implicarea Norvegiei. Chiar dacă nu este membră a Uniunii Europene, țara scandinavă va găzdui testele de zbor pentru rachetele rezultate în cadrul proiectului HYDIS² la baza militară Andoya. Ministerul de la Paris a subliniat că baza Andoya este „locația perfectă pentru operarea rachetelor și pentru experimente efectuate la viteze mari, atât în atmosferă, cât și în spațiu”.
Proiectul HYDIS² își propune să continue lucrările de proiectare a unui nou tip de interceptor cu funcționare la altitudini foarte mari, proiectat specific pentru a contracara amenințările balistice și acele sisteme de arme hipersonice care au un grad foarte mare de manevrabilitate.
Faza următoare a programului va implica dezvoltarea unor demonstratoare tehnologice avansate, acoperind domenii critice precum sistemele de propulsie de nouă generație, echipamentele de ghidare terminală și crearea unui „battle lab” pentru simularea scenariilor complexe de interceptare. Parisul consideră că acest program reunește „cele mai înalte niveluri de expertiză din Uniunea Europeană în domeniul rachetelor interceptoare”.