„Primele prototipuri vor fi disponibile relativ repede, poate în 15 sau 18 luni, și vor fi de calitate militară“, a explicat Papperger. Potrivit acestuia, Rheinmetall investește masiv în acest domeniu, iar în prezent este în curs de dezvoltare partea superioară a corpului unui astfel de robot.
Umanoizii militari intră în linie dreaptă
![]()
Șeful Rheinmetall a subliniat diferența dintre roboții civili și cei militari. Multe companii pot construi astăzi roboți utilizabili, de exemplu, în azile de bătrâni, sau capabili să vorbească. Situația se schimbă când sistemul trebuie să și lupte.
Pentru asta este nevoie de multă inteligență artificială, astfel încât roboții să aibă suficientă capacitate cognitivă pentru a comunica și a colabora cu oamenii. „Nu este chiar atât de simplu“, a spus Papperger.
În interviu, Papperger nu a precizat ce misiuni militare ar putea îndeplini un prototip Rheinmetall. Faptul că primele exemplare vor fi prezentate abia în 2028 sugerează că, cel mai probabil, o capacitate operațională reală nu va fi atinsă înainte de anii 2030.
Roboții umanoizi sunt dezvoltați în prezent de mai multe companii tehnologice occidentale și asiatice, iar progresele au fost semnificative mai ales în ultimii doi ani. Observatorii se așteaptă ca primele sisteme potrivite pentru sarcini mai puțin complexe să apară în curând. Eficiența lor în luptă, pe front, este însă privită cu scepticism.
Motivul ține mai puțin de hardware, care poate face deja față multor provocări ale operațiunilor militare de zi cu zi, deși nu tuturor, și mai mult de software. Lipsește capacitatea de a evalua în timp real o situație din perspectivă militară corectă și de a acționa adecvat tactic, eventual împreună cu soldați. Pentru aceasta, sistemele ar trebui dotate cu modele de IA mult mai puternice și antrenate corespunzător.
Pe același segment, compania chineză Unitree Robotics a prezentat H2-X, poreclit „Kung Fu Legend Guardian“, prima „variantă de luptă“ a familiei sale de roboți umanoizi H2. Clipul promoțional lansat cu această ocazie lasă însă multe întrebări fără răspuns cu privire la capacitățile reale de luptă ale sistemului.
De asemenea, în SUA, Florida Institute for Human and Machine Cognition susține că a trecut deja de faza teoretică a implementării sistemelor robotizate de asalt și că armata americană face primul pas concret către integrarea unor soldați de oțel în linia întâi a frontului. Pentagonul a selectat oficial robotul umanoid Alex, o platformă echipată cu protecție balistică, pentru a fi testat în misiuni de luptă cu risc extrem de ridicat.
De ce investește Rheinmetall și de ce pare grăbită?
![]()
Sursele nu explică motivația companiei, dar câteva ipoteze sunt rezonabile. Prima ține de poziționarea sa pe acest segment. Dacă umanoizii militari devin o categorie distinctă, și cel mai probabil așa va fi, cine nu are un produs scos la timp riscă să depindă de tehnologia altora, așa că investiția este și o strategie comercială, nu doar o convingere că roboții vor fi folosiți curând.
A doua ține de imagine și capital. Rheinmetall a crescut puternic odată cu reînarmarea Europei și încearcă să fie percepută ca actor tehnologic, nu doar ca producător de muniție și blindate. Un anunț despre roboți de luptă atrage atenția investitorilor și a decidenților politici, iar prototipurile din 2028 reprezintă un termen de demonstrație, nu de intrare pe piață.
A treia ține de cerere. Dacă deficitul de personal din armatele europene persistă, înlocuirea soldaților în sarcini periculoase devine atractivă politic, iar cine are primul un prototip credibil poate influența cerințele și bugetele viitoare.
Nu în ultimul rând, așa cum arătam, concurența asiatică apasă. Companii precum Unitree arată că hardware-ul avansează rapid și că China și SUA explorează deja variante de luptă, ceea ce face costisitoare absența de pe acest segment.
Impresia de grabă trebuie totuși nuanțată. Un prototip în 15-18 luni este o etapă timpurie, iar Papperger a recunoscut că partea cea mai dificilă, inteligența artificială, „nu este simplă“. Mai probabil este vorba de o strategie de poziționare rapidă decât de o încercare de a livra rapid un produs operațional. Evident, însă, că nici nu poate întârzia prea mult lansarea produsului, atât din considerente de concurență, cât și de imagine.
În aceste condiții, probabilitatea de a vedea roboți ”germanoizi” luptând pe frontul din Ucraina este una destul de scăzută.