Tancuri, Obuze și Demografie: De ce pierderile imense nu opresc ,,mașina de război'' a Rusiei pe frontul din Ucraina

Cristian Soare |
Data actualizării: | Data publicării:
Obuzier 2S33 Msta-SM2 de 152 mm. Foto: Topwar.ru
Obuzier 2S33 Msta-SM2 de 152 mm. Foto: Topwar.ru

Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.

O observație cheie a venit din partea Comandantului Suprem Aliat al NATO în Europa, generalul Christopher Cavoli, care, în aprilie 2024, a remarcat că "Rusia își reconstituie forța mult mai rapid decât sugerau estimările noastre inițiale. Armata este de fapt acum mai mare – cu 15% – decât era la momentul invaziei Ucrainei." Chiar dacă durata acestei capacități de reconstituire rămâne incertă, avantajul demografic al Rusiei este incontestabil, arată un raport al revistei americane War on the Rocks.

Cu o populație de aproape patru ori mai mare decât Ucraina, Rusia dispune de aproximativ 18,9 milioane de bărbați cu vârste între 20 și 39 de ani, comparativ cu cei aproximativ 5 milioane din Ucraina. Această disparitate înseamnă că Rusia poate suporta pierderi de trei ori mai mari decât Ucraina și totuși să sufere mai puțin în termeni relativi.

Rapoartele ONU indică o scădere a numărului de bărbați apţi să fie recrutaţi în Armata rusă până în 2035, dar chiar și scenariul cel mai pesimist lasă o populație de 20,1 milioane de bărbați ruși cu vârste între 20 și 44 de ani – un număr care depășește jumătate din populația totală a Ucrainei în 2023.

 

Rusia reuşeşte să producă în continuare cantităţi mari de armament

 

În ceea ce privește reînnoirea echipamentelor, Rusia este, de asemenea, net superioară Ucrainei. Obuzele de artilerie s-au dovedit a fi cruciale în luptele de uzură care au caracterizat mare parte din conflictul de după primele luni ale invaziei din februarie 2022.

În martie 2024, un oficial european din serviciile de informații a estimat că zilnic erau trase 12.000 de obuze de artilerie în Ucraina – aproximativ 10.000 de către forțele rusești și 2.000 de către forțele ucrainene. Acest decalaj oferă un "avantaj semnificativ pe câmpul de luptă", un avantaj care, se pare, este în creștere.

Industria rusă producea în 2024 aproximativ 250.000 de noi obuze de artilerie lunar, un ritm care se așteaptă să se mențină pe parcursul anului 2025. Aceasta contrastează cu o producție lunară estimată la 30.000 de către Statele Unite și aproximativ 83.000 de către țările membre ale UE care sprijină Ucraina.

Presupunând că nivelul producţiei rămâne constant, abia în 2026 producția combinată de obuze de artilerie a SUA și UE ar putea depăși Rusia, și asta doar dacă sunt îndeplinite țintele asumate de SUA și UE. Mai mult, acest scenariu depinde de continuarea sprijinului american pentru Ucraina, o ipoteză discutabilă având în vedere dorința declarată a președintelui american Donald Trump de a transfera povara sprijinului către statele europene.

 

Stocurile din perioadă sovietică, departe de a fi epuizate

 

Rusia s-a bazat puternic pe stocurile din era sovietică pentru reînnoirea echipamentelor medii și grele. Stocul său de tancuri din perioada sovietică este departe de a fi epuizat și ar putea fi folosit și mai mult dacă este necesar. Însă, nu majoritatea tancurilor rusești de pe câmpul de luptă sunt modele vechi scoase din depozite și recondiționate – noua producție de blindate a Rusiei a fost remarcabilă.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a evaluat, în ianuarie 2024, că Rusia avea capacitatea de a "produce 100 de tancuri pe lună" și ar putea continua să se angajeze în lupta mult timp de acum înainte.

Mărturia generalului Cavoli din 3 aprilie 2025, a crescut și mai mult această estimare, afirmând că Rusia este de așteptat să producă "1.500 de tancuri și 3.000 de vehicule blindate" în 2025.

Industria rusă de apărare ar putea să nu poată crește și mai mult producția deja accelerată de tancuri T-90, de exemplu, dar s-ar putea să nu fie nevoie. Chiar dacă pierderile continuă în același ritm, unii analiști susțin că Rusia își poate menține rata recentă de pierderi până în 2026 sau 2027.

Această realitate este, se pare, bine înțeleasă de ucrainenii de pe câmpul de luptă. O declarație exasperată a unui comandant din Brigada 11 a Gărzii Naționale a Ucrainei, după luptele din apropierea Hersonului în ianuarie 2024, este elocventă: "Indiferent de câte ori lovim aceleași locuri, [rușii] sunt constant reaprovizionați."

 

Investiţiile în producţiei de armament pun presiune pe economia Rusiei

 

Pe termen lung, se pune întrebarea sustenabilității investiţiilor militare al Rusiei. Dacă Kremlinul cheltuiește conform planului pentru 2025, 40% din fondurile federale ale Rusiei ar merge către apărare și securitate națională – o parte care ar depăși cheltuielile combinate ale Rusiei pentru educație, sănătate și bunăstare socială și economică.

Ca o comparaţie, pentru a-și menține postura globală, cheltuielile de apărare în Statele Unite au reprezentat în medie 15% din bugetul total al guvernului american în ultimul deceniu.

O rată atât de ridicată a cheltuielilor pentru apărare și securitate națională va avea un impact asupra priorităților non-militare din Rusia. În logica clasică "tunuri și unt" făcută celebră într-un discurs din 1953 al președintelui Dwight Eisenhower, banii cheltuiți pentru operațiuni militare sunt și bani care nu sunt cheltuiți pentru sănătate, educație și alte priorități interne.

Aceste compromisuri au dus, probabil, la colapsul Uniunii Sovietice – sau cel puțin această a fost o parte a logicii care a motivat competiția strategică a SUA în Războiul Rece cu sovieticii. Cu toate acestea, nivelurile estimate ale cheltuielilor militare ale Rusiei ca procent din PIB sunt departe de nivelurile estimate ale Uniunii Sovietice din mijlocul anilor 1980, când tensiunile sociale atingeau apogeul.

Economia Rusiei a fost și va continua să se confrunte cu probleme. În mijlocul acestor tensiuni, ne putem aștepta ca unii analiști să continue să facă predicții sumbre, susținând că un colaps economic rusesc este iminent. Este, de asemenea, plauzibil că economia Rusiei să continue să se descurce, cu o creștere economică mai rapidă decât în mare parte din Europa de Vest în următorii câțiva ani. Dacă este așa, amenințarea militară rusă este puțin probabil să dispară prea curând.

Așa cum susține Mathieu Boulegue de la Chatham House, "industria militară rusă rămâne o mașină formidabilă. Este destul de probabil să poată continua să se descurce, producând sisteme ‘suficient de bune’ care vor reprezenta totuși o amenințare semnificativă pentru Ucraina, NATO și aliații lor."

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel