Europa se confruntă cu o realitate pe care nu o mai poate ignora: amenințarea nu mai vine doar de pe frontul din Ucraina, ci se materializează brusc, în inima continentului, sub forma unor roiuri de drone misterioase. Danemarca, stat membru NATO perceput ca fiind relativ sigur datroita poziţie sale geografice, departe de graniţele conflictului din Ucraina, a devenit cea mai recentă victimă a acestei tactici subversive.
În urma unor incidente repetate, care au culminat cu închiderea temporară a două mari aeroporturi daneze, Copenhaga și Oslo, precum și a celui din Aalborg, premierul danez Mette Frederiksen a lansat un avertisment fără precedent. „Suntem la începutul unui război hibrid împotriva Europei. Cred că vom vedea mai multe astfel de situații... Vedem tiparul, și nu arată bine”, a declarat Frederiksen în fața națiunii.
Atacul hibrid și ţinta politică a Kremlinului
Incursiunile cu drone din această săptămână au fost atât de serioase încât autoritățile de la Copenhaga le-au catalogat drept un „atac hibrid” pus la cale de un „actor profesionist”.
Deși Frederiksen a recunoscut că nu a identificat încă autorul direct, a indicat clar sursa amenințării. „Putem constata cel puțin că există în primul rând o singură țară care reprezintă o amenințare pentru securitatea Europei - și aceea este Rusia”, a subliniat ea.
Evenimentele din Danemarca se înscriu într-un lung șir de provocări rusești recente. Săptămânile trecute, NATO a fost forțată să convoace discuții urgente după ce Rusia a fost acuzată de încălcări ale spațiului aerian în Estonia și, de asemenea, de incursiuni cu drone în Polonia și România.
Aceste operațiuni nu sunt întâmplătoare, ci trebuie să înţelegem că ele reprezintă o intensificare periculoasă a strategiei ruse de război hibrid, care, de la invazia Ucrainei din 2014, a inclus atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și sabotaj.
Acum, incursiunile cu drone, alături de recentele manevre militare de amploare precum exercițiile Zapad-2025, care au simulat chiar o lovitură nucleară, devin un instrument cheie de intimidare.
Trei mari mize puse în joc de Rusia
Experții de la Atlantic Council subliniază că aceste acțiuni sunt mai mult decât simple acte de hărțuire - ele fac parte dintr-o strategie bine definită a Kremlinului, amplificată de contextul politic din SUA. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și semnalele sale de reducere a sprijinului pentru securitatea europeană, Moscova s-a simțit îndrăzneață și capabilă să escaladeze.
Obiectivele lui Putin sunt multiple, iar realizarea lor se bazează pe capacitatea Europei de a reacționa. În primul rând, Kremlinul vrea să testeze și să evalueze reacția și pregătirea Alianței de a se apăra.
Tentativele de blocare a activitarii aeroporturilor, care pot genera pierderi de milioane de euro și provoacă panică, sunt un mod ieftin de a testa capacitatea Europei de a „ține piept” la nivel de infrastructură critică.
În al doilea rând, prin aceste acțiuni, Rusia urmărește să exploateze diviziunile din tabăra occidentală și să spargă coeziunea NATO. Scopul strategic pe termen lung este acela de a reduce sprijinul acordat Ucrainei la niveluri minime, intimidând Europa cu amenințări abia voalate cu un posibil bombardament cu drone.
Nu în ultimul rând, acest război hibrid își propune să semene frică și incertitudine în rândul populației europene, sugerând că nicio zonă, oricât de vestică ar fi, nu este în afara razei de acțiune a Moscovei.
În căutarea de noi măsuri pentru contracararea dronelor
În fața acestei amenințări, Danemarca a reacționat imediat. Premierul Frederiksen a anunțat că autoritățile au ridicat nivelul de alertă, iar apărarea și poliția vor fi mai prezente cu capabilități anti-dronă în jurul infrastructurii critice.
Mette Frederiksen a subliniat că Europa trebuie să investească masiv în apărare. Danemarca a făcut deja cel mai mare pas din istoria sa, achiziționând sistemul de apărare aeriană SAMP/T (franco-italian) în valoare de $7.7 miliarde de euro.
Însă experții avertizează că armele convenționale nu sunt suficiente. Rusia a integrat dronele în strategia sa militară, crescând dramatic producția de bombardiere, îmbunătățind modelele (precum cele bazate pe Shahed, care sunt mai mari, mai rapide și mai puternic explozive) și implementând sisteme avansate de navigație.
De aceea, este important ca Europa să învețe de la Ucraina, partenerul strategic care deține o experiență de neegalat în combaterea atacurilor masive cu drone rusești.
Numai Ucraina are know-how-ul necesar pentru a dezvolta o apărare aeriană stratificată care să includă sisteme de rachete, echipaje mobile de artilerie, avioane de vânătoare și o flotă în expansiune de drone interceptoare. De asemenea, Kievul poate oferi sfaturi practice vitale privind bruiajul electronic și alte strategii de război electronic.
Lecțiile primite de la Ucraina, un partener indispensabil pentru securitatea europeană, trebuie aplicate urgent. Este imperios necesar ca statele NATO să stabilească reguli de angajament clare și lipsite de ambiguitate pentru incursiunile transfrontaliere și să prioritizeze producția de tehnologii anti-dronă, investind inclusiv în companiile ucrainene din sectorul apărării care produc deja elemente cheie.
De asemenea, guvernele naționale trebuie să verifice adăposturile civile și să le renoveze, demonstrând populației că situația este sub control și prevenind panica în cazul unei noi escaladări.
Frederiksen a încheiat chemând Europa la unitate și acțiune, avertizând că eșecul în fața acestei agresiuni hibride, pe care Kremlinul o intensifică încurajat de semnalele Americii, nu va face decât să crească și mai mult costul opririi Rusiei în viitor. Miza nu este doar securitatea aeroporturilor, ci însăși coeziunea și voința politică a Occidentului.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
