Securitatea Europei mai prezintă un interes vital pentru Statele Unite? Formatul „NATO 3.0” maschează diminuarea angajamentelor americane de securitate

 Statele Unite își reorientează astfel resursele militare, forțând Europa și Canada să acopere deficitul de securitate printr-un acord care prevede alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în anul 2035.

Diminuarea prezenței militare

Administrația Trump a anunțat retrageri repetate de trupe și diminuări ale capabilităților militare esențiale puse la dispoziția Alianței. Proiectul „NATO 3.0” a fost dezvoltat de subsecretarul de Război Elbridge Colby, un susținător ferm al restructurării complete a politicii americane față de Europa. După cum reiese dintr-un articol publicat de Euronews, oficialul american a transmis clar miniștrilor apărării din statele membre că Statele Unite își reprioritizează resursele pentru apărarea teritoriului național și protejarea intereselor în emisfera vestică. Astfel, Washingtonul abandonează ideea fondatoare a Alianței, conform căreia securitatea Europei este inseparabilă de cea a Statelor Unite.

Tensiunile s-au amplificat rapid odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Declarațiile președintelui privind intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei au afectat grav încrederea aliaților din Europa. Situația a escaladat odată cu declanșarea campaniei militare americane în Iran, operațiune inițiată fără consultarea prealabilă a statelor NATO.

Italia și Spania sunt printre statele europene care nu au dorit ca bazele lor militare să facă parte din lanțul logistic al forțelor americane, iar Franța a refuzat tranzitarea spațiului său aerian pentru transportul de armament destinat acestui conflict. Doar Marea Britanie, Germania și România au permis utilizarea bazelor militare și au acordat drepturi de realimentare, impunând la rândul lor unele condiții.

În replică, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a acuzat partenerii europeni că beneficiază de securitatea SUA fără a contribui corespunzător când aceasta are nevoie. Hegseth a ordonat o revizuire a prezenței trupelor americane în Europa, cu scopul declarat de a reduce efectivele militare, subliniind că națiunile europene trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională.

Reacția Europei și eforturile pentru autonomie strategică

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a susținut public noul format, NATO 3.0, argumentând că presiunea exercitată de administrația Trump a forțat statele europene să își asume propriile responsabilități militare.

Cele mai recente date financiare indică o mobilizare serioasă din partea unor state membre. Anul trecut, aliații europeni și Canada au cheltuit un nivel record de 139 de miliarde de dolari pentru apărare, dintre care 60 de miliarde au fost direcționate către achiziția de armament american.

Europa face eforturi vizibile pentru a-și gestiona propria securitate. În cadrul recentului Forum al Industriei de Apărare desfășurat la Ankara, au fost semnate contracte în valoare de peste 50 de miliarde de dolari.

Una dintre deciziile importante a fost achiziția în comun a zece aeronave de avertizare timpurie Saab GlobalEye, destinate înlocuirii vechilor avioane americane Boeing AWACS. Concomitent, zece națiuni europene, inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania și Ucraina, au semnat un acord pentru crearea unei ,,Coaliții Antibalistice’’, cu scopul de a dezvolta o arhitectură integrată de apărare aeriană complet europeană.

Reducerea capacității de descurajare

În ciuda creșterii bugetelor europene, deciziile Pentagonului afectează direct capacitatea de descurajare a Alianței, în special pe flancul estic, unde este cea mai mare nevoie de ea, în contextul războiului din Ucraina. Strategii militari au fost informați oficial că fondul de capabilități americane disponibil pentru apărarea Europei va fi micșorat.

Lista retragerilor de tehnică militară, anunțată în prima jumătate a anului, include bombardiere strategice B-52, submarine de atac și o reducere a numărului de avioane de vânătoare F-16 și F-15E alocate teatrului european de la aproximativ 150 la doar 100 de unități.

După cum precizează Euronews, experții în securitate resping retorica oficială privind întărirea Alianței. Fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, a precizat că eticheta „NATO 3.0” este o simplă acoperire diplomatică pentru a ascunde faptul că securitatea Europei nu mai prezintă un interes vital pentru Statele Unite. Daalder atrage atenția că administrația de la Washington nu mai consideră Rusia o amenințare directă la adresa teritoriului american, abandonând principiul indivizibilității securității aliate.

La rândul său, Ian Brzezinski, fost asistent adjunct al secretarului Apărării, confirmă că noua strategie americană anulează aranjamentele de securitate valabile după încheierea Războiului Rece.

Washingtonul renunță la politica de descurajare avansată, prin care investea în securitatea externă pentru a preveni extinderea conflictelor către propriile granițe. Avertismentul experților este clar: fără implicarea și conducerea asumată a Statelor Unite, Europa rămâne vulnerabilă nu doar în fața agresiunilor externe, ci și în fața posibilei reactivări a unor tensiuni interne istorice.