Aceste date, provenite dintr-un sondaj realizat la sfârșitul lunii iulie, reprezintă o provocare directă pentru programul Zeitenwende („punct de cotitură”), proclamată după invazia Rusiei în Ucraina.
Doar 16% dintre respondenți s-au declarat „absolut siguri” că ar lupta pentru Germania, în timp ce 22% au considerat acest lucru „posibil”. Reticența este și mai pronunțată în rândul femeilor, unde 72% exclud participarea la apărarea armată.
Aceste date din sondaj contrastează puternic cu acțiunile concrete ale guvernului condus de cancelarul Friedrich Merz. Germania nu doar că a crescut exponențial cheltuielile pentru apărare, dar a și demarat proiecte militare de anvergură.
Printre acestea se numără lansarea oficială a Brigăzii 45 Blindate (Panzerbrigade 45) în Lituania în aprilie 2025, o unitate menită să devină complet operațională până în 2027, și planurile de a crește efectivele Bundeswehr-ului de la 182.000 la peste 260.000 de soldați până în 2035.
Sprijinul pentru serviciul militar obligatoriu este mai degrabă o soluție teoretică
Sondajul scoate la iveală un paradox central: deși cetățenii sprijină în principiu o armată mai puternică, acest sprijin se diminuează când vine vorba de implicare directă. 59% dintre germani susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu dacă nu există suficienți voluntari.
Cu toate acestea, sprijinul se prăbușește exact în rândul celor vizați: 61% dintre tineri se opun ferm conscripției. În schimb, ideea este cea mai populară (67%) printre persoanele de peste 60 de ani, care sunt exceptate de la serviciu.
Acest clivaj sugerează că sprijinul pentru serviciul militar obligatoriu este mai degrabă o soluție teoretică, acceptabilă atâta timp cât nu implică un cost personal pentru majoritatea celor care o susțin. Pentru Ministerul Apărării, care se confruntă deja cu provocări demografice, impunerea unei forme de conscripție împotriva voinței majoritare a tinerilor ar putea genera dificultăți politice și logistice semnificative.
Interesant este și modul în care germanii percep amenințările de securitate
O majoritate de 72% consideră „improbabil” un atac militar direct asupra Germaniei în următorii cinci ani. Totuși, 59% se așteaptă ca țara să fie nevoită să ofere asistență militară unui alt stat membru NATO, conform Articolului 5.
Această percepție poate explica parțial reticența de a lupta: amenințarea nu este văzută ca una existențială, la nivel național, ci ca o problemă ce trebuie gestionată de o armată profesionistă, pe un teatru de operațiuni extern.
În contextul în care NATO ia în considerare staționarea Corpului de Forțe Aliate germano-olandez în Estonia, iar Bundeswehr-ul se angajează în misiuni de descurajare pe flancul estic, principala întrebare care se pune este legată de reziliența strategică a Germaniei. Eforturile de modernizare a echipamentelor și de creștere a efectivelor sunt esențiale, dar ele trebuie dublate de o coeziune socială și de o determinare colectivă.
Datele sondajului indică faptul că, deși Germania este dispusă să investească în „hardware-ul” apărării, „software-ul”, voința umană de a lupta, rămâne un factor critic și, pentru moment, incert.
Pentru experții militari de la Berlin și Bruxelles, provocarea nu este doar de a reconstrui armata germană, ci și de a convinge poporul german că securitatea Europei depinde, în ultimă instanță, și de disponibilitatea lor de a o apăra.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
