Schimbarea la față a Germaniei. Să nu cădem în capcana fricilor istorice induse artificial

Tudor Curtifan |
Data actualizării: | Data publicării:
Cancelarul german Olaf Scholz, în vizită în Ucraina. Sursă foto: Guvernul german - Bundesregierung
EXCLUSIV
Cancelarul german Olaf Scholz, în vizită în Ucraina. Sursă foto: Guvernul german - Bundesregierung

Una din tacticile folosite intens de către mesagerii anti-occidentali e apelul fals la istorie prin alimentarea unor frici din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Schimbarea radicală prin care Germania trece odată cu invadarea neprovocată a Ucrainei e un astfel de exemplu.

Invadarea Ucrainei pe data de 24 februarie 2022 va schimba în mod radical statu quo-ul relațiilor internaționale de pe bătrânul continent și nu numai. Dacă anexarea ilegală a Crimeei în martie 2014 nu a adus decât o palidă tatonare, Vestul a înțeles cataclismul geopolitic generat de invadarea Ucrainei și a trecut Rubiconul. Poate greu de imaginat în februarie 2022, dar Germania, împreună cu societatea ei, s-au aflat în prima linie.

În primele zile ale invaziei, când Berlinul plănuia să trimită ajutor militar Ucrainei constând în ... căști de protecție, puțini și-ar fi imaginat că la un an de la invadarea Ucrainei Germania va trimite tancuri Leopard, sisteme antiaeriene Iris-T și Patriot, zeci de blindate de luptă Marder sau sisteme Gepard, obuziere PzH 2000 și multe altele.

Invadarea Ucrainei s-a dovedit din punct de vedere strategic o decizie catastrofală bazată pe un calcul greșit al Rusiei. Cândva principalul partener energetic în Europa al Rusiei, Germania datorându-și ascensiunea și avântul economic gazului ieftin pe care l-a important timp de trei decenii din Federația Rusă, s-a rupt abrupt și complet de dependența rusă.

2. Președinte... (vladimir-putin-angela-merkel_36101000.jpg)

Președintele rus Vladimir Putin și fostul cancelar german Angela Merkel, în timpul întrevederii de la Moscova din 20.08.2021. Sursă foto: Kremlin

Eliberată de sindromul Stockholm, Berlinul a luat decizia istorică de a investi 2% din PIB în Apărare. Iar 2% din economia Germaniei înseamnă 100 de miliarde de euro. Azi, în tumultul evenimentelor care se desfășoară la granițele noastre, puțini percep cu adevărat acest eșec strategic major al Rusiei, ca o consecință a invadării Ucrainei: Pierderea, cel puțin pentru câteva generații, a partenerului economic de la Berlin. Desigur, dependența rusă e înlocuită treptat de cea americană, care desigur e preferabilă celei care a născut monștri la Kremlin.

 

Să nu cădem în capcana fricilor istorice induse artificial. Germania de azi nu e Germania din 1939

 

Se folosește des tragedia celui de-al Doilea Război Mondial pentru a alimenta frici istorice cu scopul de a susține narativul anti-occidetal, cu privire la înarmarea Germaniei, după decenii în care Berlinul a rămas captiv prețului pe care l-a plătit - pe bună dreptate - ca urmare a evenimentelor de acum 80 de ani. Ceea ce omit ei să spună, și o fac cu bună știință, e că noul trend politic al Berlinului e o consecință directă a deciziilor conducerii Rusiei. Iar Germania de azi, care a trecut pe sub furcile caudine, devenind un far european al democrației și datorită planului Marshall, și-a asumat și a depășit trecutul. Germania din 2023 nu e Germania din 1939. Cum nici Japonia de azi nu e Japonia din secolelor XIX-XX. Să nu cădem, așadar, în capcana fricilor istorice induse în mod artificial.

Germania a înțeles după 24 februarie, chiar dacă a fost nevoie să o facă brutal, că principala amenințare la pacea în Europa o reprezintă Federația Rusă.

Însă pe lângă înzestrarea Bundeswehrului cu F-35 Lightning II și alte programe de ultimă generație, marea schimbare la față prin care Germania trece e mentalitatea și modul de gândire al societății. Avem tendința greșită de a trece prea ușor cu vederea faptul că decizia Germaniei înseamnă în primul rând o schimbare majoră în mentalitatea societății. Azi, datele ne arată că 70% dintre nemți susțin politica guvernului federal și sprijină Ucraina, în ciuda faptului că simt pe pielea lor și înțeleg prețul inevitabil al crizei.

Poate mai mult decât achiziția de sisteme de armament, schimbarea mentalității societății germane e barometrul cataclismului geopolitic generat de invadarea Ucrainei. Iar nicio armată nu e cu adevărat puternică, dacă nu are o economie puternică în spate. Clișeu pe care l-a simțit Rusia pe pielea ei în Ucraina.

În vremuri de restriște, când Europa a fost trezită brutal din sindromul păcii eterne de șenilele tancurilor rusești, bătrânul continent are nevoie de o Germaniei democrată și puternică economic și militar. 

Notă DefenseRomania: Textul reprezintă o opinie

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel