România se alătură statelor care vor oferi „angajamente de securitate” Ucrainei. Obiectiv clar: Eliberarea Ucrainei și înfrângerea Rusiei

armata-romaniei-romania-mapn_89889500
Foto: Bogdan PANTILIMON, Statul Major al Forțelor Aeriene
România se alătură statelor care vor oferi „angajamente de securitate” Ucrainei și vor oferi sprijin necondiționat până la eliberarea completă a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, ceea ce înseamnă implicit și peninsula Crimeea.

În marja summitului NATO de la Vilnisus, o declarație foarte importantă a fost adoptată de formatul G7 - grupul statelor dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar.

Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, statele care compun formatul G7, în declarația finală, și-au asumat susținerea necondiționată a Ucrainei și eliberarea teritoriului ucrainean până la revenirea la granițele recunoscute internațional. 

Declarația comună precizează că ajutorul acordat Ucrainei va fi pe termen lung. S-au alăturat acestei declarații încă de la publicare următoarele state: Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Irlanda, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania și Suedia.

Printre altele, declarația prevede „angajamente de securitate” pentru Ucraina.

România se alătură statelor care și-au asumat prin declarația finală a G7 „angajamente de securitate” pentru Ucraina. Ce înseamnă aceste angajamente?

2. Foto: Гене... (armata-ucraina_80723900.jpg)

Foto: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine

Ministrul de Externe al României, în cadrul unui interviu acordat ieri postului Antena 3 CNN, a anunțat că România se alătură declarației G7. Cu privire la această decizie a fost anunțat și partenerul american, în cadrul unei discuții pe care ministrul Luminița Odobescu a avut-o cu omologul ei Antony Blinken.

„L-am informat pe secretarul de stat american și asupra deciziei României de a se alătura declarației G7 în sprijinul Ucrainei, care a fost prezentată în marja summitului de la Vilnius”, a precizat Luminița Odobescu, șefa diplomației românești.

Declarația la care s-a alăturat România precizează clar „angajamentul neclintit față de obiectivul strategic al unei Ucraine libere, independente, democratice și suverane, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, capabilă să se apere și să descurajeze agresiunile viitoare”, adică inclusiv peninsula Crimeea.

În document se specifică faptul că statele care au aderat la declarația comună a G7 vor oferi „angajamente de securitate” Ucrainei.

Ce ar putea însemna acest lucru?

Pe lângă angajamentul de a oferi sprijin necondiționat Ucrainei, atât economic, dar și militar, maritim, terestru și aviatic, declarația urmărește și implementarea unor măsuri economice și sancțiuni care să prevină ca Rusia să recurgă la din nou la forța militară pentru a schimba granițele Europei.

În ceea ce privește „angajamentele de securitate” acestea sunt bilaterale și pe termen lung. Fiecare stat semnatar va negocia cu Ucraina în vederea asigurării unei forțe militare capabile pentru ca Ucraina să se poată apăra și în viitor să poată descuraja o nouă agresiune.

Angajamentele prevăd  „asistență de securitate și echipament militar modern, în domeniile terestru, aerian și maritim – acordând prioritate apărării antiaeriene, artileriei și munițiilor cu rază lungă de acțiune, vehiculelor blindate și altor capacități esențiale”.

Se mai prevede „dezvoltarea în continuare a bazei industriale de apărare a Ucrainei”, dar și antrenarea forțelor de apărare ucrainene și schimb de informații, precum și asistență privind apărarea cibernetică.

Oferirea Ucrainei de sprijin tehnic și financiar care să permită implementarea reformelor asumate, dar și consolidarea stabilității și rezilienței economice a Ucrainei, sunt alte elemente care fac parte din angajamentele declarației la care și România a aderat.

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes
x close