România răspunde ofertei SUA de a intra în Consiliul Păcii: Întâi facem o evaluare a propunerii

Pentru o țară care și-a clădit securitatea pe triada Uniunea Europeană - NATO - Parteneriat Strategic cu SUA, propunerea venită de la Casa Albă reprezintă un test de loialitate extrem de costisitor, atât la nivel financiar, cât și instituțional.

Contextul acestei „invitații” este unul care dă fiori diplomaților europeni. Consiliul pentru Pace, o structură pe care Trump dorește să o conducă pe viață, promite soluționarea conflictelor globale, de la Gaza la Ucraina, însă vine cu o clauză de aderare care amintește mai degrabă de un club exclusivist de business decât de o organizație internațională.

Pentru statele care doresc un loc permanent la masa deciziilor, taxa de participare este de un miliard de dolari, o cifră care pune presiune pe bugetele naționale și ridică semne de întrebare privind natura multilateralismului în viziunea noii administrații americane.

Până acum, lista celor care au spus „da” este scurtă și eterogenă, incluzând Ungaria lui Viktor Orbán, Argentina și Canada, lăsând Bucureștiul într-o zonă gri a așteptării strategice.

Poate România să ignore Carta Board of Peace fără a periclita Parteneriatul Strategic?

Refuzul lui Nicușor Dan de a răspunde „în pripă”, așa cum a subliniat consilierul pentru securitate națională Marius Lazurcă, este o încercare de a naviga printre minele politice lăsate de Donald Trump pe continentul european. România se află deja sub presiunea amenințărilor cu taxe vamale sporite, lansate de Washington împotriva țărilor care se opun preluării Groenlandei, o dispută în care opt aliați europeni au ridicat deja scutul rezistenței.

În acest peisaj tensionat, „procesul de analiză aprofundată” anunțat de Cotroceni este, de fapt, un cod diplomatic pentru o evaluare a riscurilor: poate România să ignore Carta Board of Peace fără a periclita Parteneriatul Strategic, rămânând totodată fidelă obligațiilor sale față de ONU, OSCE și, mai ales, Uniunea Europeană?

Evaluarea demarată de președintele Dan vizează exact acest grad de compatibilitate. Într-un moment în care unitatea europeană este testată de viziunile tranzacționale ale Casei Albe, Bucureștiul încearcă să evite izolarea. Dacă Ungaria s-a grăbit să îmbrățișeze inițiativa, România preferă să invoce „angajamentele internaționale asumate anterior”, o barieră legală care îi oferă lui Nicușor Dan timpul necesar pentru a vedea cum se vor poziționa ceilalți grei ai Europei. Nu este vorba doar despre un miliard de dolari, ci despre arhitectura de securitate a următorului deceniu, în care pacea ar putea fi vândută cu mandat de trei ani.

Dacă Bucureștiul va concluziona că inițiativa lui Trump contravine principiilor Uniunii Europene sau Cartei ONU, România riscă să intre pe lista neagră a tarifelor vamale ale președintelui american. Pe de altă parte, o acceptare necondiționată ar putea fractura relația cu Bruxelles-ul și Berlinul.