România, în prima linie a frontului nevăzut. Cum facem față amenințărilor hibride în Marea Neagră unde România devine un actor cheie energetic

DefenseRomania Team |
Data actualizării: | Data publicării:
Foto: Puitorul de mine si plase "Viceamiral Constantin Bălescu" / mapn
Foto: Puitorul de mine si plase "Viceamiral Constantin Bălescu" / mapn

Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.

România: între oportunitate strategică și vulnerabilitate geopolitică

 

Pe fondul reconfigurării surselor de energie ale Europei, România se pregătește să devină, începând cu 2027, principalul exportator de gaze naturale al Uniunii Europene, datorită proiectului offshore Neptune Deep. Această perspectivă economică transformă România într-un hub energetic major, dar implică și o expunere crescută la riscuri, având în vedere proximitatea cu zona de conflict din Ucraina și interesul strategic al actorilor revizionisti față de regiunea Mării Negre. Astfel, infrastructura energetică maritimă devine nu doar o resursă valoroasă, ci și o posibilă țintă în noile forme de confruntare neregulată, sabotaj, atacuri cibernetice, operațiuni de dezinformare sau presiune juridică.

 

Marea Neagră, laborator de guvernanță adaptivă

 

2. Foto cu ca... (navele-participante-la-exercitiu-foto-fortele-navale-romane_43544100.jpg)

În acest context tensionat, autorii studiului propun transformarea Mării Negre într-un laborator regional de guvernanță adaptativă, un spațiu unde România poate testa și rafina modele de cooperare transfrontalieră, parteneriate public-private și standarde de protecție a infrastructurii critice. Nu este vorba despre importarea unor soluții prefabricate, ci despre experimentarea unui model flexibil, în pas cu dinamica amenințărilor.

În centrul propunerii se află conceptul de guvernanță experimentalistă — o alternativă la protocoalele rigide, care promovează învățarea continuă, schimbul de date între actori diverși (guvernamentali, privați, militari, civili) și o capacitate de răspuns ajustabil în funcție de nivelul și natura riscurilor. Această abordare reflectă nevoia unui cadru decizional descentralizat, dar coordonat, care să răspundă prompt și eficient amenințărilor hibride.

 

Patru straturi de protecție: o arhitectură integrată

 

Studiul formulează o arhitectură de protecție în patru straturi care să ofere un răspuns coerent și multidimensional la provocările actuale:

1. Dimensiunea fizică – consolidarea securității perimetrale a infrastructurii maritime, prin supraveghere și protecție directă.


2. Dimensiunea tehnologică – sisteme de detecție avansată, automatizare, inteligență artificială și securitate cibernetică.


3. Dimensiunea operațională – exerciții comune, interoperabilitate și standarde comune între actori publici și privați.


4. Dimensiunea juridică – un cadru legal care permite intervenția rapidă, responsabilizarea actorilor și clarificarea jurisdicțiilor în caz de criză.

Această arhitectură poate funcționa ca un model replicabil nu doar pentru România, ci și pentru alte regiuni expuse la incertitudine strategică — de la Marea Nordului până în Marea Baltică. În acest sens, dimensiunea transatlantică și nordică a analizei este esențială: experiențele din Marea Nordului privind parteneriatele interinstituționale și integrarea soluțiilor NATO-UE oferă lecții valoroase pentru construirea unei reziliențe eficiente în zona Mării Negre.

 

România, de la beneficiar la actor cheie

 

3. Foto: Forț... (exercitiul-sea-shield-2019-fortele-navale-romane_65485700.jpg)

Poziția României în acest tablou este una strategică: nu doar ca furnizor de energie, ci și ca facilitator de cooperare regională. Infrastructura sa energetică are importanță nu doar națională, ci și regională — pentru Bulgaria, Moldova și Ucraina — ceea ce îi oferă un rol activ în consolidarea arhitecturii de securitate maritimă europeană. România are astfel șansa de a deveni un lider regional în domeniul guvernanței pentru infrastructură critică, cu capacitatea de a influența standardele și politicile de securitate din regiune.

În final, studiul subliniază importanța crucială a implicării NATO și a UE în acest proces. O abordare eficientă nu poate rămâne exclusiv la nivel național. Integrarea soluțiilor propuse într-un cadru comun, adaptabil și inter-instituțional este esențială pentru coerența și durabilitatea protecției ICM. România, prin poziția sa geopolitică și aspirațiile sale energetice, se află într-un punct de inflexiune: poate contribui semnificativ la conturarea unei strategii europene și euroatlantice de protecție a frontierelor maritime critice.

Studiul poate fi accesat și consultat integral AICI.

 

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel