EXCLUSIV România, fără legislație de protecție a gazelor din Marea Neagră. Scutaru: Perimetrul actual înseamnă 2 secunde pentru drone. La exercițiul Dacian Fall m-a mirat cerul albastru, fără drone

fregata-regina-maria_30441300
Fregata Regina Maria, sursă foto: Centrul de Televiziune şi Film al MApN
România încă acționează în logica pre-război din Ucraina și așteaptă ca NATO să vină să apere România, a declarat marți George Scutaru, la DEFENSE ROMANIA SECURITY DIALOGUE 2026 (DSD 26), în cadrul unui panel dedicat foștilor consilieri prezidențiali pe probleme de securitate națională.

Arhitectura globală și regională de securitate e pe cale să se schimbe în mod radical. Statele Unite dezangajate treptat din Europa, Rusia tot mai agresivă, șocurile energetice, mișcările așa-zis suveraniste – toate sunt un cocktail exploziv care au potențialul de a provoca haos în unele state europene.

E pregătită România să apere singură gazele din Marea Neagră? Nu avem legislație pentru apărarea Neptun Deep

În Marea Neagră suntem complet descoperiți, avertizează directorul NSC, George Scutaru.

Expertul pe securitate evaluează că interesul SUA pentru Marea Neagră a scăzut simțitor, astfel încât România va trebui să își construiască o forță de descurajare credibilă care să apere exploatările de gaze. ”În 2027, vom fi principalul producător de gaze din Uniunea Europeană, ceea ce va diminua influența rusă. Acțiunile hibride ale rusiei ar putea ave loc și în zona economică exclusivă a României”.

Un element la care suntem descoperiți - și mai mult ca sigur Rusia va încerca să-l speculeze -  este lipsa cadrului legislativ pentru apărarea platformelor de extragere a gazelor din Marea Neagră. Discuția privind legislația în materie de apărare nu este nouă. O situație similară am constatat-o în cazul legii pentru doborârea dronelor pe timp de pace, la care Parlamentul a avut nevoie de aproape un an pentru a o vota.

Iar situația nu e mai roz nici în privința legislației pentru protecția zonei economice exclusive.

”Noi nu avem legislație și nu știm ce să facem în scenariul în care apare o dronă care să lovească o platformă. Nu avem decât cei 500 de metri de siguranță în jurul unei platforme, iar la viteza unei drone, asta înseamnă două secunde; nu ai cum să reacționezi. Experienț m-a învățat că atunci când vorbim despre Federația Rusă, trebuie să pregătim pentru cele mai negre scenarii”, 

Amintim că, la o întâlnire din ianuarie, la care a participat și DefenseRomânia, șeful Armatei, Gheorghiță Vlad, avertiza că perimetrul Neptun Deep nu este acoperit de articolul 5 al NATO, iar România nu va putea apela la mecanismele Alianței pentru a asigura securitatea facilităților de extragere a gazelor naturale.

Trebuie precizat că zona economică exclusivă (în care se află Neptun Deep) nu face parte din teritoriul național, ci reprezintă doar perimetrul în care România poate exploata resursele subsolului.

Armata nu are încă structuri de drone  ”La exercițiul Dacian Fall m-a mirat cerul albastru, fără drone”

„Trebuie să fim conștienți că, înainte de articolul 5, există și articolul 3. Asta înseamnă că avem drepturi, dar și obligații. Uitați-vă la Ucraina, care își produce deja propriile drone și au ca obiectiv să producă 7 milioane de drone”, afirmă Scutaru.

Expertul pe securitate națională mai remarcă faptul că România nu și-a adaptat structura de forțe din cadrul Armatei pentru a include și componenta de drone.

„Ce lecții învățate avem din Ucraina? În ce măsură s-a schimbat structura Frorțelor Armate române, după 4 ani (de război)? Câte companii și batalioane de drone avem integrate? 

M-am uitat la exercițiul Dacian Falls, la ultimul exercițiu NATO de amploare și ce m-a mirat a fost cerul albastru. Știți câte drone sunt zilnic folosite la Pokrovsk? 9 mii de drone folosesc ucrainenii și 12 mii de drone folosesc rușii. Închipuiți-vă că trebuie să luptați cu 20 de mii de drone deasupra și no i nu suntem adaptați la noua realitate”, este constatarea sumbră a fostului consilier prezidențial.

Ciprian Dumitrache-Cotu este jurnalist și s-a alăturat DefenseRomania în 2021, fiind interesat de istorie, teme de securitate și război informațional. Urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina încă dinaintea invaziei ruse din 2022, inclusiv ca observator la fața locului.
Alte știri de interes
x close