Se poate spune că divergențele pe această temă ating punctul culminant chiar în aceste zile, întrucât mecanismul de revenire rapidă ("snapback"), declanșat de UE3 (Regatul Unit, Germania, Franța), urmează să expire în noaptea de duminică, 28 septembrie. Acest mecanism ar permite reinstaurarea automată a sancțiunilor ONU care fuseseră suspendate.
Pe 19 septembrie, orice speranță de a se mai ajunge la un acord a fost spulberată: Consiliul de Securitate al ONU a deschis drumul reluării sancțiunilor, nereușind să aprobe un proiect de rezoluție care ar fi amânat decizia. Această respingere a proiectului, susținut de aliații Iranului, China și Rusia, a confirmat impasul: sancțiunile revin pe masă, iar Teheranul reacționează prin ruperea legăturilor diplomatice.
De la energie la armament nuclear
În spatele măsurilor diplomatice stă temerea Occidentului că Iranul se apropie periculos de dezvoltarea unei arme nucleare.
Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară non-nucleară care îmbogățește uraniul până la 60%. Această cifră este extrem de relevantă: în timp ce uraniul necesar pentru energia electrică are nevoie doar de o îmbogățire de 3,67%, producția de focoase nucleare cere o puritate de 90%.
Atingerea pragului de 60% reprezintă, tehnic, depășirea celei mai mari bariere de timp și tehnologie. Deși Teheranul insistă că programul său este "pur pașnic", comunitatea internațională este profund îngrijorată.
Rădăcina problemei este eșecul acordului din 2015
Escaladarea actuală își are rădăcinile în Acordul Nuclear Iranian din 2015 (cunoscut și sub numele de JCPOA). Acesta a fost un pact istoric prin care marile puteri (inclusiv SUA, China, Rusia, Germania, Franța și Marea Britanie) au convenit să ridice sancțiunile economice aplicate Republicii Islamice, în schimbul unor limitări stricte asupra programului său nuclear.
Punctul de ruptură s-a produs în 2018. Atunci, sub mandatul lui Donald Trump, Statele Unite s-au retras unilateral din acord și au reintrodus sancțiuni dure împotriva Iranului.
Ca răspuns direct la această presiune economică, Teheranul a început treptat să renunțe la propriile angajamente și a reluat accelerat îmbogățirea uraniului. Autoritățile americane susțin că, de atunci, Iranul a depășit deja de patru ori limita convenită inițial pentru stocul de uraniu îmbogățit.
Astfel, criza de acum nu este o simplă dispută, ci un moment critic care ar putea duce la restabilirea completă a sancțiunilor ONU, izolând și mai mult Iranul și punând sub semnul întrebării stabilitatea întregii regiuni.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
