Posibil genocid în Sudan: ONU detaliază crimele în masă și epurarea etnică
20 Februarie 2026
Administrația Trump a transmis oficial Bruxelles-ului că va recurge la măsuri de retaliere economică dacă Uniunea Europeană va implementa clauze de tip „Cumpără european” în noile regulamente de achiziții militare. Departamentul Apărării al Statelor Unite a depus o poziție oficială prin care se opune oricărei încercări de a limita accesul companiilor americane la contractele naționale de apărare ale statelor membre.
Potrivit Politico, această intervenție coercitivă vizează direct actualizarea directivei europene privind achizițiile de armament, planificată pentru al treilea trimestru al anului 2026, și reprezintă o încercare de a menține dominația industrială a Pentagonului asupra pieței europene.
Argumentația americană definește dorința Europei de a-și dezvolta propria bază industrială drept o politică protecționistă și de excludere. Pentagonul avertizează că adoptarea unor reguli care favorizează producătorii locali va declanșa suspendarea imediată a derogărilor de la legile „Buy American” de care beneficiază în prezent 19 state membre ale Uniunii Europene.
În consecință, companii europene precum Leonardo sau Saab ar putea pierde accesul facilitat la contractele guvernamentale din Statele Unite, fiecare tranzacție urmând să fie analizată individual și aprobată doar dacă este considerată indispensabilă pentru interoperabilitatea NATO.
Realitatea statistică indică o dependență acută a continentului față de furnizorii americani, care au asigurat 64% din importurile de armament ale membrilor europeni ai NATO în perioada 2020-2024. Statele Unite urmăresc păstrarea acestui flux financiar masiv, în contextul în care cheltuielile de apărare ale blocului comunitar sunt estimate la 381 de miliarde de euro pentru anul 2025.
Cum forțează SUA statele europene să cumpere în continuare armament american?
Administrația Trump exercită o presiune contradictorie asupra aliaților, solicitând Europei să garanteze securitatea continentului prin forțe convenționale proprii, dar interzicând simultan utilizarea bugetelor naționale pentru consolidarea bazei industriale europene. Această abordare subliniază faptul că Washingtonul condiționează asumat responsabilitatea militară de menținerea dependenței comerciale față de Statele Unite.
Comisia Europeană a început deja integrarea unor criterii de conținut local minim în programe precum fondul SAFE de 150 de miliarde de euro și împrumutul de 90 de miliarde destinat Ucrainei, unde 65% din valoarea echipamentelor trebuie să fie generată în Europa.
Pentagonul susține că aceste măsuri contravin acordului comercial semnat vara trecută, în care Bruxelles-ul s-a angajat să crească achizițiile de armament american. Totuși, lideri precum premierul spaniol Pedro Sánchez indică faptul că acceptarea condițiilor americane nu face decât să prelungească subordonarea tehnologică a Europei, transformând continentul într-un simplu consumator de securitate, lipsit de capacități de producție independente.
Tensiunea dintre necesitatea de a atinge noile ținte de cheltuieli ale NATO, care vizează 5% din PIB până în 2035, și presiunea americană de a menține monopolul furnizărilor pune Uniunea Europeană în fața unei decizii strategice.
Subsecretarul de stat Elbridge Colby a încercat să atenueze tonul agresiv la Munchen, sugerând o abordare pragmatică a industrializării locale, însă poziția oficială a Departamentului Apărării rămâne una de confruntare directă. Pentru europeni, miza nu este doar economică, ci vizează supraviețuirea capacității de a produce echipamente critice într-un peisaj global unde Statele Unite au devenit un partener imprevizibil, dispus să folosească accesul la piață ca instrument de șantaj geopolitic.
