Raport în Congresul SUA: Războiul hibrid al Rusiei în România și implicațiile majore pentru stabilitatea internă, infrastructura critică și securitatea națională

Analiza experților americani indică fără echivoc faptul că proximitatea geografică a României față de Marea Neagră și frontiera cu Ucraina o transformă într-o țintă principală pentru acțiunile de sabotaj, interferență politică și atacuri cibernetice. Conform raportului american, aceste operațiuni au implicații majore și directe pentru stabilitatea internă, siguranța infrastructurii critice, dezvoltarea resurselor energetice offshore și securitatea națională a țării.

Raportul american subliniază că strategia Rusiei are la bază utilizarea unei combinații de mijloace militare și non-militare pentru a crea ambiguitate între ceea ce înseamnă acțiuni ostile desfășurate pe timp de pace și conflict. Prima tactică analizată în raport este încălcarea repetată a spațiului aerian național.

Incidentele cu drone, parte a acțiunilor hibride desfășurate de Rusia

Din 2022, Ministerul român al Apărării a înregistrat peste 100 de atacuri rusești asupra obiectivelor ucrainene situate în apropierea graniței, operațiuni care au generat 29 de incursiuni neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian al României, iar numărul acestor incidente pare să continue.

Această tactică a Rusiei a escaladat în luna mai 2026, când o dronă GERAN-2 a lovit, după cum bine știm, un bloc din municipiul Galați, incident soldat cu rănirea a două persoane. Evenimentul a fost urmat imediat de o campanie de dezinformare coordonată pe rețelele de socializare, instrumentată pentru a genera panică în rândul populației și a discredita informațiile oficiale transmise de autoritățile de la București.

Ulterior, în iulie 2026, Forțele Aeriene Române au utilizat avioane de luptă F-16 pentru a doborî vehicule aeriene rusești care pătrunseseră ilegal pe teritoriul național, acțiune diplomatică urmată de expulzarea unui diplomat rus - România l-a expulzat pe consulul general al Rusiei la Constanța, Andrei Kosilin, și a închis Consulatul Rusiei în mai-iunie 2026.

Război electronic desfășurat în regiunea Mării Negre

A doua tactică documentată în raportul CRS este războiul electronic constant desfășurat în regiunea Mării Negre. Documentul Congresului citează declarațiile liderilor militari de la București care confirmă bruierea activă și continuă a semnalului GPS în apele teritoriale ale României de către forțele ruse. Aceste interferențe perturbă grav navigația comercială și operațiunile militare, afectând în mod direct interesele economice și proiectele strategice de exploatare a gazelor naturale din perimetrele offshore, elemente esențiale pentru independența energetică regională.

Componenta de sabotaj fizic a devenit, de asemenea, o realitate operațională pe teritoriul României, coordonată direct de serviciile ruse de informații. Raportul amintește că autoritățile române au dejucat în 2025 o operațiune care viza distrugerea unor elemente de infrastructură critică, suspectul principal acționând ca parte a unei rețele internaționale de sabotori controlată de Moscova.

În plus, procurorii investighează un dosar activ în care doi cetățeni ucraineni, racolați de serviciile secrete rusești, au încercat să saboteze centrul logistic al companiei Nova Post din București, o acțiune integrată într-un plan mai amplu care a vizat operațiuni similare pe teritoriul Poloniei.

Pe plan politic și informațional, acțiunile rusești sunt la fel de agresive

Cercetătorii americani atestă că România este o țintă principală pentru campaniile de război politic. Scopul urmărit de Moscova este crearea unui climat general de anxietate, fragmentarea coeziunii sociale, erodarea încrederii cetățenilor în instituțiile Uniunii Europene și în alianța NATO, precum și diminuarea sprijinului public pentru Ucraina. Aceste eforturi de destabilizare sunt dublate de o presiune cibernetică masivă și continuă.

Documentul amintește declarațiile oficialilor guvernamentali români din martie 2026, conform cărora instituțiile statului înregistrează zilnic peste 10.000 de atacuri de tip DDoS, lansate de grupări de hackeri afiliate Moscovei, acțiuni care vizează blocarea platformelor guvernamentale și a sistemelor electorale.

În fața acestor amenințări bine documentate, Washingtonul recunoaște necesitatea unor contramăsuri care depășesc sfera strict militară. Legea privind autorizarea apărării naționale pentru 2026 impune înființarea Unității pentru Combaterea Fondului de Influență Rusă (CRIF Unit) în cadrul Departamentului de Stat, o structură destinată supravegherii și finanțării programelor de combatere a operațiunilor ruse în Europa.

Congresul Statelor Unite analizează acum noi modalități de a sprijini țările vizate, având certitudinea că descurajarea Rusiei necesită o coordonare strictă între serviciile de contrainformații, instrumentele diplomatice, regimul de sancțiuni și capacitățile militare convenționale pentru a proteja integritatea statelor de pe flancul estic.