Rachetă balistică iraniană care zbura spre Turcia a fost doborâtă de un SM-3 american

Deși tirurile iranieme cu rachete și drone s-au diminuat semnificativ față de primele două zile ale ostilitățillor, Teheranul mai are capacitatea de a oferi surprize. Este pentru prima dată când un stat membru NATO a fost vizat direct de focul iranian de la izbucnirea conflictului weekendul trecut.

An Arleigh Burke-class guided-missile destroyer with the U.S. Navy, positioned in the Eastern Mediterranean, utilized a Standard Missile 3 (SM-3) to intercept an Iranian medium-range ballistic missile that was launched overnight at Incirlik Air Base in Turkey, a U.S. military… pic.twitter.com/tPv5oTBVSn

— OSINTdefender (@sentdefender) March 4, 2026

Racheta, care a traversat spațiul aerian irakian și sirian înainte de a fi interceptată, a fost distrusă cu ajutorul unui interceptor SM-3 lansat de pe o navă de război, a declarat o sursă militară americană, adăugând că lansarea a avut loc în jurul orei 23:40 EST (7:40 am ora Turciei, nota autorului).

Ministerul Apărării din Turcia a confirmat interceptarea într-un comunicat, spunând că proiectilul a fost „angajat în timp util de elementele de apărare antiaeriană și antirachetă ale NATO staționate în estul Mediteranei”.

Nu au fost raportate victime sau răniți. Resturi de la interceptor, nu racheta în sine, au căzut în districtul Dortyol din provincia Hatay din sudul Turciei, lângă granița cu Siria, potrivit direcției de comunicații a președinției turce.

Ținta vizată rămâne neclară

Ținta precisă a rachetei nu a fost confirmată oficial de niciun guvern. Un oficial turc, care a vorbit cu AFP sub condiția anonimatului, a declarat că racheta se îndreptata spre o instalație militară din Cipru, dar a deviat de la curs. Ministerul Apărării din Turcia nu a specificat o țintă vizată în declarația sa, spunând doar că racheta a fost detectată îndreptându-se spre spațiul aerian turc.

Publicația Middle East Eye a relatat că racheta ar fi putut fi lansată de elemente „izolate” din cadrul armatei iraniene, mai degrabă decât la ordine directe din partea comandamentului central al Teheranului. Evaluarea se bazează pe doctrina „Mozaic” a Iranului, un cadru militar descentralizat dezvoltat de-a lungul a două decenii, în principal în cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, care dispersează structurile de comandă și împuternicește comandanții regionali să acționeze autonom, în special atunci când comunicațiile cu conducerea centrală sunt perturbate.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a recunoscut fragmentarea la începutul acestei săptămâni într-un interviu acordat Al Jazeera, spunând că unele unități militare au devenit „independente și oarecum izolate”, operând doar pe baza unor instrucțiuni generale emise în prealabil. Araghchi a adăugat că atacurile care vizau Omanul, de exemplu, „nu au fost alegerea noastră”.

Până miercuri, autoritățile iraniene nu comentaseră public în mod specific incidentul din Turcia.

Ankara îl convoacă pe ambasadorul iranian și avertizează împotriva escaladării

Turcia a răspuns rapid pe canale diplomatice. Ministrul de Externe, Hakan Fidan, l-a sunat pe omologul său iranian, Abbas Araghchi, pentru a protesta oficial față de lansare și a avertizat că trebuie evitate măsurile care ar putea extinde și mai mult conflictul. Ambasadorul Iranului la Ankara, Mohammad Hassan Habibullahzadeh, a fost ulterior chemat la Ministerul de Externe pentru a primi personal protestul, a relatat Al-Monitor.

Burhanettin Duran, șeful direcției de comunicare a președinției turce, a cerut tuturor părților să dezescaladeze, spunând că Turcia „va continua să își îndeplinească responsabilitățile cu o abordare constructivă pentru a ajuta la reducerea tensiunilor din regiune și la rezolvarea disputelor prin mijloace pașnice”. Ministerul Apărării a adoptat un ton considerabil mai ferm în declarația sa scrisă, declarând că Turcia își va apăra teritoriul și spațiul aerian „în mod decisiv și fără ezitare” și își rezervă dreptul de a răspunde oricărei acțiuni ostile, indiferent de origine.

Turcia a urmat o linie atentă de când SUA și Israelul au lansat atacuri împotriva Iranului pe 28 februarie. Președintele Recep Tayyip Erdogan a numit aceste atacuri „ilegale”, condamnând în același timp atacurile Iranului cu rachete și drone în represalii asupra statelor din Golf ca fiind „inacceptabile”.

Într-un interviu acordat marți seara, Fidan a criticat campania fără discriminare a Teheranului în regiune, caracterizând abordarea de bază ca fiind: „Dacă mă scufund, voi lua regiunea cu mine”.

NATO condamnă țintirea Turciei, dar exclude posibilitatea aplicării articolului 5

NATO a acționat rapid pentru a susține Turcia. „Condamnăm țintirea Turciei de către Iran”, a declarat purtătorul de cuvânt Allison Hart, adăugând că alianța „stă ferm alături de toți aliații, inclusiv Turcia, în timp ce Iranul își continuă atacurile fără discriminare în regiune”.

Cu toate acestea, secretarul american de război, Pete Hegseth, a declarat reporterilor, la o conferință de presă a Pentagonului de miercuri, că „nu există niciun indiciu” că incidentul ar declanșa Articolul 5, clauza de apărare reciprocă care tratează un atac armat asupra unui membru NATO ca un atac asupra tuturor.

Cel puțin nouă țări au anunțat că au fost vizate de focul iranian de la începutul ostilităților sâmbătă, doar Emiratele Arabe Unite raportând interceptări a aproximativ 800 de proiectile.

Interceptorul SM-3 folosit pentru distrugerea rachetei este o armă antibalistică lansată de pe navă, concepută pentru a lovi rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune în timpul fazei de zbor din  afara atmosferei Pământului.

Funcționează pe principiul „lovește-și-ucide”, ciocnindu-se fizic cu ținta sa, în loc să se bazeze pe un focos exploziv. Resturile recuperate în Hatay sunt compatibile cu a doua treaptă din SM-3, confirmând că interceptarea a fost efectuată de un distrugător al Marinei SUA echipat cu Aegis, mai degrabă decât de un sistem Patriot terestru, așa cum se speculase inițial.