Planul lui Ionuț Moșteanu pentru Armata României: Lege nouă pentru voluntari și achiziții militare de la F-35 la drone navale

,,Eu cred că nu e nevoie de serviciul militar obligatoriu", a declarat Moșteanu. "Cred că e nevoie de o armată profesionistă, bine profesionalizată, bine înzestrată, bine motivată și, pe lângă asta, o rezervă voluntară consistentă. Asta cred că ar funcționa foarte, foarte bine pentru viitor."

Această declarație închide, pentru moment, dezbaterea privind legea, la care România a renunțat în urmă cu 18 ani. În schimb, strategia ministerului se concentrează pe două direcții paralele: creșterea numărului de militari profesioniști și revitalizarea rezervei, recunoscută de ministru ca fiind "îmbătrânită".

O nouă viziune pentru rezerva Armatei

Pentru rezolva problema îmbătrânirii rezervei operaționale și pentru a suplimenta actuala rezervă voluntară de doar 4.700 de membri, Moșteanu a anunțat un nou cadru legislativ. Acesta include modificări la Legea apărării naționale și la Legea pregătirii populației pentru apărare, aflate pe circuitul de avizare interministerială.

Elementul central este crearea unui nou tip de voluntariat, "voluntari în termen", prin care cetățenii pot urma un program de pregătire militară de patru luni. Absolvenții acestui program vor intra direct în rezerva operațională a armatei.

"Este nevoie să extindem această bază", a explicat Moșteanu. "Degeaba ne înzestrăm și ne echipăm... dacă nu o să aibă cine să apese pe buton." Programul este conceput nu doar pentru a popula rezerva, ci și pentru a atrage tinerii către o carieră militară permanentă.

Înarmare în ritm Alert: De la rachete la F-35

Viziunea unei armate profesioniste este direct legată de un plan ambițios de achiziții militare, menit să ofere trupelor echipamente interoperabile cu cele ale partenerilor NATO. Moșteanu a subliniat că prioritățile sunt clare și că "nu cumperi blană și cuie".

Forțele Aeriene sunt în centrul acestui efort, cu achiziții de aproape 3 miliarde de euro pentru sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD). Aceasta include 2,1 miliarde de euro pentru sisteme SHORAD și 700 de milioane de euro pentru sisteme portabile Mistral, achiziționate în cadrul unei inițiative europene.

De asemenea, România va suplimenta sistemele PATRIOT existente cu încă patru baterii, iar avioanele F-35 sunt așteptate să intre în dotare începând cu 2032.

Forțele Terestre continuă procesul de modernizare cu tancuri Abrams, consolidând puterea de foc a brigăzilor mecanizate.

Forțele Navale, considerate de ministru ca fiind "neglijate", vor primi o atenție sporită, având în vedere provocările strategice din Marea Neagră și rolul României ca producător major de gaze naturale. Planurile includ achiziționarea unei corvete din Turcia, drone navale, două elicoptere și baterii de coastă.

Contextul Strategic: "Să Nu-l Avem pe Putin la Graniță"

Întreaga strategie este dictată de realitățile geopolitice. "S-a schimbat totul în trei ani de zile, s-a schimbat toată această paradigmă", a afirmat Moșteanu. "Nu vrem să-l avem pe Putin la graniţa Europei, pentru că dacă ar pica Ucraina, asta s-ar întâmpla."

În acest context, România își reafirmă rolul de pilon de securitate pe flancul estic. Ministrul a confirmat că sprijinul pentru Ucraina continuă, deși detaliile pachetelor de ajutor militar sunt clasificate. "Le-am dat multe, urmează o tranșă nouă să plece pe partea de echipamente militare," a precizat el, adăugând că ofițeri ai armatei române participă la instruirea militarilor ucraineni în alte țări aliate.

Prin respingerea conscripției în favoarea unei forțe profesioniste, susținută de voluntari bine pregătiți și echipamente moderne, România transmite un mesaj clar: răspunsul său la amenințările regionale nu este o întoarcere la modelele trecutului, ci o investiție decisivă în capacitățile militare ale secolului XXI.