Paradoxul forței brute a Poloniei și motivul pentru care cea mai mare armată terestră din Uniunea Europeană rămâne vulnerabilă în fața sabotajului hibrid

Totuși, pe măsură ce blindatele americane Abrams și avioanele F-35 încep să umple bazele poloneze, apare o realizare inconfortabilă în coridoarele puterii din Varșovia: în timp ce polonezii se pregăteau pentru bătălia de tancuri de tip Kursk, Rusia a schimbat foaia de parcurs a războiului. Agresiunea Moscovei nu mai este doar un marș convențional spre vest, ci un proces de evoluție tehnologică permanentă care pune sub semnul întrebării relevanța arsenalelor scumpe în fața unor soluții ieftine și letale.

Capcana convențională: F-35 V.S. drone de câteva sute de dolari

Polonia este astăzi modelul european de militarizare, un stat care și-a dublat forțele armate și și-a triplat cheltuielile militare între 2014 și 2025. Însă evenimentele din ultimele luni au expus o falie periculoasă. Incursiunea a aproximativ 20 de drone rusești în spațiul aerian polonez în septembrie anul trecut a fost un trezire brusa la realite. Varșovia și NATO au reușit să doboare doar câteva dintre ele, un rezultat modest dacă îl comparăm cu Ucraina, care interceptează uneori sute de astfel de ținte într-o singură noapte.

Paradoxul este frapant. În spaţiul aerian al Poloniei au fost desfăşurate cele mai noi avioane F-35 pentru a monitoriza granița, dar, așa cum subliniază analiștii de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, nu poți ridica în aer avioane de vânătoare de zeci de milioane de dolari de fiecare dată când o dronă ieftină trece frontiera. Viceministrul polonez al apărării, Paweł Zalewski, recunoaște deschis, intr-un articol publicat de Washington Post, că pregătirile s-au concentrat pe un război convențional, în timp ce realitatea de pe front arată că mijloacele asimetrice pot obține câștiguri tactice majore cu costuri minime.

Războiul ca proces de ,,selecție naturală tehnologică

Cea mai importantă lecție care vine de la Varșovia este că un război modern nu este un eveniment static, ci un proces accelerat de evoluție tehnologică. Cu cât agresiunea Rusiei se prelungește, cu atât arsenalul său se adaptează, generând noi mijloace de distrugere - de la sabotaje cibernetice și celule de spionaj până la drone ghidate prin fibră optică. Polonia a simțit deja această presiune prin sabotajul „fără precedent” al unei linii feroviare vitale pentru ajutorul destinat Ucrainei și prin valurile de dezinformare care inundă rețelele sociale poloneze.

Pentru Occident, adaptarea nu mai este o opțiune, ci o necesitate de supraviețuire. Modelele vechi de achiziții, care durează decenii și se bazează pe sisteme rigide, devin vulnerabile în fața unui inamic care își recalibrează tacticile la fiecare câteva săptămâni. Polonia se află acum în fața unei dileme financiare colosale: cum să mențină flota de „monștri de oțel” convenționali, în timp ce trebuie să investească masiv în tehnologii flexibile, război electronic și sisteme de apărare anti-dronă pe mai multe niveluri.

Contextul devine și mai complicat pe măsură ce relația transatlantică intră într-o zonă de turbulențe. Relocarea personalului american de pe aeroportul polonez Jasionka și noua Strategie Națională de Securitate a administrației Trump, care prioritizează migrația în detrimentul amenințării rusești, au zdruncinat încrederea polonezilor în „umbrela” de la Washington. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost, pentru unii, brutal de onest luni, avertizând europenii că dacă vor cu adevărat să meargă pe cont propriu, costurile nu vor fi de 5%, ci de 10% din PIB, plus cheltuielile astronomice pentru o capacitate nucleară proprie.

Polonia este prinsă la mijloc: prea mare pentru a fi ignorată, dar încă dependentă de un partener american a cărui atenție pare să migreze spre alte emisfere. Varșovia a demonstrat că are voința politică de a se înarma, dar succesul său viitor va depinde de capacitatea de a nu deveni prizoniera propriei puteri convenționale. Într-un peisaj de securitate care se schimbă cu viteza unui algoritm AI, a fi „cel mai puternic din bloc” s-ar putea să nu mai fie suficient dacă nu ești și cel mai adaptabil.