O nouă anchetă arată că spionii ruși recrutează din ce în ce mai mult ucraineni pentru a efectua operațiuni de sabotaj în toată Europa.
Logica rușilor e simplă: dacă astfel de cazuri vor fi percepute ca acțiuni ale unor ucraineni individuali, acest lucru ar putea alimenta sentimentul anti-ucrainean și ar putea slăbi sprijinul Occidentului pentru Kiev.
Un raport al grupului de experți Royal United Services Institute (RUSI) afirmă că banii sunt un factor motivațional cheie și menționează adolescenții, migranții și persoanele în vârstă cu experiență în serviciul militar sovietic ca ținte deosebit de potrivite.
Atribuirea sabotajului
Plățile, variind de la câteva sute la câteva mii de euro, sunt adesea promise în criptomonede, ceea ce face dificilă urmărirea sursei banilor.
Metodele, se arată în raport, s-au mutat de la utilizarea operatorilor profesioniști din epoca Războiului Rece la sarcini independente, la distanță și extrem de ușor de negat ulterior de către Moscova.
Kremlinul a respins anterior acuzațiile occidentale privind intensificarea campaniilor de sabotaj, însă numărul cazurilor de incendiere și sabotaj grav legate de Rusia din Europa a crescut la 34 în 2024, față de 12 în anul precedent și doar două în 2022.
Unul dintre cele mai recente cazuri a fost sabotajul unei linii de cale ferată din Polonia, survenit în noiembrie 2025. Linia de tren era importantă pentru furnizarea de ajutoare către Ucraina. Doi suspecți ucraineni au fugit în Belarus, în timp ce mai multe persoane au fost reținute.
Testarea „liniilor roșii” ale NATO
Activitățile rusești suspecte variază de la operațiuni la scară largă, cum ar fi deteriorarea cablurilor submarine, până la atacuri mai simple, inclusiv incendieri, vandalism și acte de recunoaștere.
Din cauza expulzării multor ofițeri de informații ruși din Europa după invazia la scară largă a Ucrainei, Rusia, potrivit RUSI, se bazează din ce în ce mai mult pe intermediari, adesea din Ucraina. Dacă astfel de cazuri sunt interpretate exclusiv ca acțiuni ale unor ucraineni individuali, avertizează acesta, acest lucru ar putea alimenta sentimentul anti-ucrainean și slăbi sprijinul pentru Kiev - unul dintre obiectivele sabotajului.
Polonia este citată ca exemplu, unde mulți dintre cei arestați pentru sabotaj între 2023 și 2025 erau cetățeni ucraineni, ceea ce este interpretat ca o strategie deliberată a Rusiei de folosi migranți ucraineni pentru a provoca neîncredere și tensiuni politice în Polonia.
Un caz similar a avut loc în Lituania. Un ucrainean a fost condamnat pentru că a incendiat un magazin IKEA din Vilnius.
De asemenea, în Germania, autoritățile au descoperit recent un complot în care trei cetățeni ucraineni pregăteau atacuri cu colete-capcană împotriva rutelor de transport de mărfuri în timp ce transportau mărfuri din Germania în Ucraina.
Nici România nu a scăpat
Dacă tot suntem la capitolul incendieri, amintim că, în ianuarie 2025, SRI anunța că a dejucat un sabotaj pe teritoriul României. Cetățeanul columbian LUIS ALFONSO MURILLO DIOSA care fusese instruit să documenteze întregul ciclu de activități de sabotaj, urmând ca imaginile să fie utilizate de ruși în campanii de fake news derulate pe platforme de social media.
Raportul subliniază că până și incidentele minore, precum vandalizarea unor locuri simbolice, trebuie considerate parte a unei campanii mai ample care vizează creșterea costului sprijinului acordat Ucrainei, testarea liniilor roșii ale NATO și subminarea încrederii în sistemele de securitate occidentale.
În Lituania, procurorii au acuzat trei bărbați – care dețineau fie cetățenie rusă, fie dublă cetățenie rusă și estoniană - că au turnat vopsea roșie peste un monument dedicat unui lider al rezistenței antisovietice.
Franța a fost martora unora dintre cele mai orchestrate acțiuni simbolice: la Paris, doi cetățeni moldoveni au recunoscut că au pictat zeci de Stele ale lui David în cartiere, la „cererea expresă” a unui intermediar străin, iar peste o mie de boți cu legături cu Rusia au amplificat ulterior imaginile online.