Tensiunile dintre NATO și Rusia au atins un nou prag periculos, depășind jocurile de șah diplomatic și ajungând direct la amenințarea militară.
În urma unui val de incursiuni aeriene rusești în spațiul Alianței, care au inclus intrarea unor drone in spatiul aerian al Poloniei și României, precum și avioane de vânătoare în Estonia, Occidentul pare să fie forțat să reevalueze complet regulile de angajament. Miza nu mai este doar războiul din Ucraina, ci însăși capacitatea NATO de a descuraja agresiunea lui Putin pe flancul estic.
Vocea care a pus pe tapet opțiunea cea mai radicală aparține unui diplomat american cu greutate, Daniel Fried, fost Asistent al Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice și un arhitect al politicii SUA în Europa post-sovietică. Într-o intervenție exclusivă pentru Kyiv Post, Fried a transmis un mesaj fără echivoc: timpul pentru simpla toleranță a trecut.
„Aș fi pregătit să încep să dobor avioane militare rusești, dacă zboară deasupra, dacă intră pe teritoriul NATO și nu răspund solicitărilor de a pleca”, a subliniat Fried, acum expert la Atlantic Council.
El invocă „precedentul turc” din 2015, când Ankara a doborât un avion de război rusesc, sugerând că NATO trebuie să trimită un mesaj privat, dar ferm, Moscovei: „că ne vom schimba regulile de angajare.”
De ce o astfel de urgență? Deoarece aceste incursiuni repetate, de la avioane care fâlfâie pe lângă o fregată germană, la drone care forțează închiderea aeroporturilor din Copenhaga și Oslo, sunt, de fapt, un test la adresa voinței politice și a mecanismelor de răspuns ale Occidentului.
Rusia ridică miza: „Ar fi război”
Reacția Moscovei nu a întârziat să apară și a fost la fel de tăioasă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, acuză NATO și UE că au „declarat război” Rusiei prin sprijinul acordat Ucrainei. Mergând mai departe, Ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meshkov, a avertizat clar: doborârea unui avion rusesc în spațiul aerian NATO ar echivala cu un act de război.
Această retorică periculoasă creează un cerc vicios. Pe de o parte, Rusia testează limitele cu o „negare neverosimilă” a implicării, forțând statele NATO, precum Polonia, să cheltuie milioane pentru a-și ridica avioanele. Pe de altă parte, orice mișcare militară de ripostă directă din partea NATO riscă o escaladare necontrolată.
Nu doar veteranii diplomației americani pledează pentru mai multa fermitate din partea NATO. În ultimele zile, discursul a fost preluat și la cel mai înalt nivel politic al Alianței. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși fără putere de decizie militară directă, a declarat că opțiunea doborârii unui avion care intră în spațiul NATO este „pe masă”.
„Trebuie să apărăm fiecare centimetru pătrat de teritoriu”, a spus von der Leyen.
Același mesaj a venit și de la Washington, unde Președintele Donald Trump a afirmat că statele NATO ar trebui să doboare avioanele rusești care le violează spațiul aerian. O replică scurtă, dar grăitoare, a venit de la ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski: „Roger that” (Receptionat).
Daniel Fried susține că aceste încălcări ale spaţiului aerian nu sunt incidente izolate, ci parte a unei strategii mai ample a Rusiei. Moscova nu testează doar apărarea aeriană, ci și infrastructura civilă, recurgând la sabotaj, atacuri cibernetice (precum cel care a vizat un baraj din Norvegia) și chiar deteriorarea cablurilor de comunicații submarine din Marea Baltică.
Scopul final al Kremlinului nu este doar testarea capacității militare a SUA, ci, așa cum arată Fried, spargerea unității transatlantice.
„Moscova testează dacă NATO este capabilă să acționeze ca o alianță... sau dacă pot separa Europa de americani. Despre asta cred că este vorba”, a explicat diplomatul.
Cine plătește nota de plată? Presiunea pe flancul estic
Într-un context în care Președintele Trump pune constant presiune pe europeni să își asume o parte mai mare din povară, Fried avertizează că SUA nu trebuie să lase responsabilitatea exclusiv pe umerii aliaților de pe flancul estic. România și Polonia, țări vizate direct de dronele rusești, se află în prima linie a acestui test de voință.
Lideri europeni, inclusiv Cancelarul german Friedrich Merz, și-au exprimat sprijinul pentru „toate măsurile necesare” în coordonare cu Parisul, Londra și Varșovia. Însă, deciziile critice, care ar putea transforma un incident în război, rămân de luat la nivelul NATO.
O alertă este deja activă: Articolul 4 al NATO, care prevede consultări în cazul unei amenințări percepute, a fost invocat de două ori doar în această lună, în urma incidentelor din Polonia și Estonia.
Întrebarea crucială acum nu mai este dacă Rusia va mai încălca spațiul Alianței, ci când și, mai ales, ce va decide să facă Alianța atunci când un avion rusesc va ignora somația de a părăsi teritoriul. Momentul deciziei pare să fie tot mai aproape.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
