În acest sens, după invadarea Ucrainei, pe lângă cele 6 grupuri de luptă dezvoltate de NATO în timp record în Europa Centrală și de Est - unul în România condus de Franța - Forța de Reacție a NATO s-a mărit de la 40.000 de militari la 300.000.
Recent, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a declarat că această forță de răspuns poate fi suplimentată până la 500.000 de militari. Un număr cu adevărat impresionant de militari și tehnică de luptă care vor fi gata oricând să intervină în caz de criză majoră și conflict militar.
Însă una din marile probleme cu care se confruntă planificatorii militari e cu siguranță infranstructura rutieră și feroviară din Europa de Est iar la acest capitol din păcate România ocupă ultimul loc la coada clasamentului.
Căile ferate și infrastructura de acum aproape 100 de ani, principalul inamic din interior al României în caz de război
Transport feroviar al tancurilor franceze Leclerc. Foto: Leclerc.fr
Generalul (r.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), în cadrul unei emisiuni la postul Antena 3 CNN, a atras atenția cu privire la problema mobilității militare cauzată de infranstructura rutieră și feroviară precară din România.
Cu alte cuvinte forța de răspuns a NATO e impresionantă și există, dar cât timp ar dura dislocarea tancurilor Abrams sau Leclerc și a tehnicii grele în cele mai fierbinți puncte ale Flancului Estic?
„De la 300.000 de militari până la 500.000 înseamnă o descurajare extrem de importantă, dar dincolo de cifra care a fost anunțată încă de la summitul de la Madrid, dincolo de planurile care probabil sunt elaborate, o problemă destul de serioasă e cea a mobilității militare. Adică folosirea în dublu scop a întregii infrastructuri de transport, și scopuri civile și militare. Ca atare aceasta e problema principală. Există această forță care are comandamente, există planuri de dislocare, planuri de intervenție și de trecere la apărare, dar timpul necesar pentru dislocarea unei asemenea forțe cred că este destul de mare. Nu îl cunoștem cu exactitate, dar îl presupunem. Gândiți-vă doar la România ce probleme serioase are într-un domeniu de infrastructură precum calea ferată pentru transportul de echipamente grele. Ucraina ne demonstrează că războiul mecanizat înseamnă în primul rând echipamete grele iar calea ferată este în colaps”, atrage atenția generalul (r.) Bălăceanu.
„Ca atare măsurile economice din punct de vedere al revitalizării căilor ferate române sunt o necesitate și din punct de vedere economic, dar cu consecințe pozitive și cu privire la dislocarea acestor forțe”, mai precizează acesta.
„E un element crucial căci NATO în fața unei agresiuni, iar acum ne gândim în principal la Federația Rusă, are două elemente fundamentale de descurajare: Primul arma nucleară strategică iar al doilea forța convențională a NATO. Iar această forță convențională nu trebuie să fie doar pe hârtie și în planuri sau în media, ci trebuie să fie o forță care să poată fi dislocată într-un timp scurt”, a conchis generalul (r.) Bălăceanu.
În ceea ce privește infrastructura feroviară a României bazele acesteia au fost puse în secolul XIX de către Regele Carol I, rețeaua fiind ulterior extinsă după Marea Unire realizată în urma Primului Război Mondial.
Ulterior, după venirea la putere a comuniștilor, rețeaua a fost din nou extinsă și modernizată ca urmare a industrializării forțate începută de comuniști. Ulterior de aproape 100 de ani nu s-au mai făcut investiții majore de modernizare și extindere, România fiind pe ultimele locuri în UE și NATO în ceea ce privește infrastructura feroviară, dar și rutieră.
Pe lângă căi ferate și autostrăzi, lipsa podurilor peste Dunăre se adaugă și ea listei lungi cu probleme în ceea ce privește mobilitatea militară în caz de război.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
