O evaluare a mediului de securitate european obligă la soluții neconvenționale. După ce prioritățile s-au mutat de la „verde” la „apărare”, ideea reabilitării zonelor mlăştinoase oferă o sinergie strategică, potrivit Defence24.
Așa cum subliniază Prof. Hans Joosten, specialist în paleoecologie: cele două mari amenințări actuale sunt „imperialismul rus și schimbările climatice antropice”.
Strategia mlaștinilor reușește să obțină finanțare pentru protecția mediului și reducerea emisiilor, în timp ce consolidează capacitatea de apărare confirmat și de Tarja Haaranen, director general pentru natură în cadrul Ministerului finlandez al Mediului.
Lecția frontului din Ucraina: Zonele mlăştinoase blochează blindatele
Tactici primitive, dar eficiente: la începutul invaziei din martie 2022, forțele ucrainene au distrus un baraj pe râul Irpin, inundând zonele din nordul Kievului. Echipamentul militar rusesc, în special cel greu, s-a împotmolit în noroi.
Acesta a fost un moment important pentru strategia ucrainenilor: ce ar fi dacă am transforma o vulnerabilitate, zonele greu accesibile, într-un atu defensiv permanent?
Mlaștinile și turbăriile refăcute pot reduce cu până la 75% capacitatea de susținere a terenului pentru vehiculele militare grele.
Nu întâmplător, majoritatea turbăriilor din Uniunea Europeană se întind chiar de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus: de la zona arctică a Finlandei, prin țările baltice, până în estul Poloniei. Atunci când sunt saturate cu apă și acoperite cu vegetație specifică, devin o fortificație naturală.
În căutarea unui aliat climatic în fața agresiunii ruse
Dincolo de funcția militară, turbăriile reabilitate au un rol vital în lupta climatică - ele sunt cel mai eficient depozit de carbon din lume. Deși acoperă doar 3% din suprafața terestră, stochează de cel puțin două ori mai mult carbon decât toate pădurile la un loc.
Vestea proastă este că aproximativ 12% din turbăriile lumii sunt degradate, fiind responsabile pentru circa 4% din emisiile antropice anuale de CO2. Doar în UE, emisiile din turbăriile drenate se ridicau la 124 de milioane de tone de CO2 în 2022, fiind echivalentul emisiilor întregii Olande.
Prin Nature Restoration Law, Uniunea Europeană impune statelor membre să restaureze 30% din turbăriile degradate până în 2030 și 50% până în 2050. Aceste obiective europene se suprapun acum perfect cu prioritățile de securitate națională.
În fața amenințării rusești, guvernele finlandez și polonez au confirmat că analizează serios posibilitatea refacerii zonelor mlăştinoase cu dublu scop.
Finlanda, în mod special, este foarte avansată: Ministerul Apărării și cel al Mediului vor începe discuții pilot în această toamnă, sub conducerea Tarjei Haaranen.
În Polonia, savanți precum Dr. Michal Zmihorski de la Institutul polonez de Biologie a Mamiferelor din Bialowieza au prezentat deja comandamentului militar polonez un plan detaliat. Critica lor vizează ideea construirii de ziduri rigide - „zidurile pot fi ușor aruncate în aer și sparte. Asta nu se poate întâmpla cu zonele umede și pădurile dense”, spune Zmihorski.
Totuși, decalajul dintre intenții și acțiuni concrete persistă, fiind nevoie de o coordonare mai rapidă între Ministerul polonez al Apărării și cel al Mediului.
Obstacolul biurocratic și social
Deși refacerea zonelor umede pentru scopuri defensive este „relativ simplă și rapidă” din perspectiva reținerii apei și stopării emisiilor, procesul este blocat de birocrație și lipsa fondurilor.
Obținerea permiselor necesare pentru a reface o turbărie durează între cinci și zece ani, fiind un interval inacceptabil în cazul unei urgențe militare, după cum atrage atenția Dr. Franziska Tanneberger de la German Greifswald Mire Centre.
Marea provocare rămâne însă cea socială: majoritatea turbăriilor drenate se află pe terenuri private, folosite de fermieri. Pentru a avea succes, va fi necesară implicarea acestora printr-un program urgent de compensații, dar și prin crearea de piețe pentru produsele cultivate pe mlaștini, cum ar fi stufărișul utilizat în construcții.
Mlaștinile nu vor înlocui apărarea tradițională, ci o vor consolida. Așadar, mlaștina, considerată cândva o zonă moartă, devine o frontieră vie, o santinelă naturală pe Flancul Estic al Europei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
