Cotidianul Kyiv Independent a făcut un interviu cu Pevkur la Forumul de securitate de la Varșovia, la 1 octombrie, unde l-a întrebat pe acesta despre situația actuală a sprijinului acordat Ucrainei și despre pregătirea Tallinnului pentru o eventuală ciocnire cu Rusia.
Ocupată de Moscova timp de o jumătate de secol, Estonia înțelege necesitatea de a învesti mai mult în propria apărare și de a sprijini Kievul, spune ministrul eston.
Deși Estonia este principalul susținător al Ucrainei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, Pevkur consideră că acesta este „minimul absolut” al ceea ce trebuie să facă aliații. La urma urmei, a ajuta Ucraina să câștige războiul este calea de a evita o ciocnire deschisă între NATO și Rusia, explică acesta.
Întrebat de The Kyiv Independent de ce capabilități crede că are Ucraina cea mai mare nevoie în acest moment, Hanno Pevkur a răspuns: ,,Nu este un secret. Apărarea aeriană este foarte importantă, deoarece Rusia efectuează în continuare un număr foarte mare de atacuri aeriene. Desigur, muniția este încă foarte necesară pe câmpul de luptă. Dar chiar și cu aceste două nevoi critice principale, Ucraina are nevoie de instruire suplimentară, echipamente, practic de orice''.
The Kyiv Independent aminteşte că serviciile estone de informații au avertizat că NATO ar trebui să fie pregătită pentru o posibilă confruntare direct cu Rusia în următorii ani.
NATO şi-a reconfigurat strategia de apărare pentru statele baltice
Teama de o posibilă invazie rusă - pe care autoritățile estoniene nu o exclud deloc - este tot mai palpabilă în rândul populației. Potrivit lui Hanno Pevkur, Estonia adoptă în acest moment o serie de măsuri concrete pentru a se pregăti pentru o astfel de eveniment.
,,În primul rând, suntem într-o alianță numită NATO. Acest club a apărat cu succes pacea în zona euro-atlantică timp de 75 de ani. Aceasta este cea mai mare și mai puternică descurajare pentru oricare dintre adversarii noștri, faptul că suntem puternici și chiar mai puternici împreună. Acum, Finlanda și Suedia au aderat, de asemenea, la NATO, ne-am crescut cheltuielile pentru apărare, am achiziționat muniție nouă și o mulțime de capacități noi pentru a ne apăra. Practic, ne-am mărit de două ori forțele de apărare teritorială. Am făcut multe lucruri pentru a fi pregătiți să ne apărăm țara și poporul'', a precizat ministrul eston al apărării.
Situația vulnerabilă a statelor baltice - trei aliați deosebit de amenințați de Rusia - a forțat NATO să își reconfigureze strategia de apărare pentru această regiune în ultimele 24 de luni. În conformitate cu dispozițiile în vigoare din 2022, în cazul unei invazii, trupele inamice ar ocupa o parte din teritoriu înainte de a fi respinse de o forță multinațională, într-o operațiune care ar putea dura mai multe luni.
La summitul NATO de anul trecut de la Vilnius, Lituania, au fost adoptate noi planuri pentru „apărarea fiecărui centimetru” din Estonia, Letonia și Lituania, sporind totodată prezența trupelor NATO în regiune.
,,Descurajarea înseamnă că apărarea noastră se bazează pe trei piloni. Primul este voința de apărare, care este foarte ridicată în rândul societăţii estonă. Al doilea este pregătirea pentru apărare. Aceasta este ceea ce facem. Al treilea este cooperarea în domeniul apărării, ceea ce înseamnă NATO, Uniunea Europeană, acorduri bilaterale de cooperare și cooperare regională, cum ar fi între statele baltice sau Joint Expeditionary Force (un parteneriat militar condus de Regatul Unit în Europa de Nord)'', spune ministrul estonian al apărării.
,,Și avem (trupe aliate) în Estonia. Zilnic, avem în Estonia peste 2 000 de soldați aliați din trei țări nucleare: Statele Unite, Franța și Regatul Unit. Acesta este un mesaj de descurajare foarte puternic'', a mai spus Hanno Pevkur.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News