Militarii europeni vor protecție și reprezentare. România este încă aproape absentă din rețeaua EUROMIL

Potrivit acestuia, EUROMIL, care reprezintă organizații profesionale și asociații ale militarilor din Europa, încearcă să introducă în dezbaterea europeană probleme legate de drepturile personalului militar, condițiile de muncă, protecția juridică și dialogul social. Organizația promovează standarde privind libertatea de asociere, condiții echitabile de muncă, mecanisme independente de plângeri și protecție legală pentru militari activi și rezerviști, argumentând că eficiența forțelor armate depinde semnificativ de nivelul de protecție și motivație al personalului.

În interviu se arată că în multe state europene militarii nu pot constitui sindicate clasice și nu au drept la grevă, însă pot exista forme de reprezentare profesională care nu afectează disciplina militară. Aceste asociații nu contestă sub nicio formă autoritatea de comandă în îndeplinirea misiunilor de bază sau de luptă, ci se concentrează pe probleme precum programul de lucru, securitatea muncii, pensiile, sprijinul medical, viața de familie și tratamentul corect al personalului. Reprezentanții militarilor funcționează astfel ca un canal instituțional de dialog între personal și conducerea militară sau autoritățile politice.

„Raportarea unei probleme trebuie privită ca o contribuție la misiune, la siguranță și la integritatea instituțională, nu ca un act împotriva instituției”, subliniază președintele celei mai mari organizații pentru susținerea drepturilor militarilor din Europa.

Emmanuel Jacob a evidențiat și rolul mecanismelor independente de control, precum ombudsmanii militari sau comisarii parlamentari pentru forțele armate. Aceste instituții permit militarilor să raporteze abuzuri, discriminare, practici nesigure sau probleme administrative fără teama de represalii. În opinia organizației, astfel de mecanisme întăresc instituțiile militare, deoarece contribuie la creșterea transparenței, a responsabilității și a încrederii în interiorul forțelor armate.

Un alt punct evidențiat în interviu este dificultatea militarilor de a raporta problemele interne din cauza temerii privind consecințele asupra carierei. EUROMIL consideră că armatele trebuie să creeze canale clare de raportare, să asigure confidențialitatea și protecția împotriva represaliilor și să demonstreze că sesizările sunt investigate și rezolvate. În lipsa acestor garanții, sistemele de raportare nu sunt utilizate.

„O forță militară în care personalul se simte neascultat poate părea disciplinată la suprafață, dar în interior poate suferi de frustrare și pierdere a încrederii”, a declarat Emmanuel Jacob.

Organizația avertizează că multe armate europene se confruntă în prezent cu dificultăți de recrutare și retenție a personalului. Printre cauze se numără schimbarea așteptărilor sociale privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală, presiunea psihologică asociată ritmului operațional ridicat și separarea frecventă de familie. În același timp, există o discrepanță între obiectivele ambițioase de apărare stabilite de guverne și condițiile reale oferite militarilor, în special în domenii precum locuințele de serviciu, sprijinul pentru familii și gestionarea carierei.

România și EUROMIL - reprezentare minimă într-un sistem controlat politic

În cazul României, prezența EUROMIL rămâne deocamdată minimă și în mare măsură simbolică. Situația nu reflectă neapărat lipsa de interes a numeroaselor organizații ale militarilor și veteranilor recunoscute de Ministerul Apărării Naționale și reunite în cadrul Forumului Structurilor Asociative ale Militarilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (SNAOPSN), ci mai degrabă presiunea politică exercitată pentru menținerea unui status quo considerat convenabil pentru controlul și mobilizarea politică a mediului militar.

Fără a intra în detalii, putem identifica rapid două aspecte majore prin care politicul împiedică relaționarea eficientă dintre aceste organizații și stat. Primul este legat de transformarea unor drepturi ale organizațiilor cu statut de utilitate publică - precum finanțare sau spații de funcționare asigurate din fonduri publice - în pârghii pentru controlul și slăbirea voinței de reprezentare reală a intereselor militarilor.

Cel de-al doilea aspect este reprezentat de menținerea în poziția de Secretar de stat în MApN responsabil de relația cu Parlamentul și de politicile privind calitatea vieții personalului militar a unei persoane fără carieră militară și fără studii reale de securitate, numită exclusiv pe criterii politice. Poziția nu este doar o altă sinecură obișnuită, ci acționează ca o diodă care lasă să treacă doar interesul politic către militari, în timp ce nevoile acestora sunt reprimate sau minimalizate, fapt pentru care persoana este de ani de zile recompensată cu alte două sinecuri bine plătite, în consiliile de administrație ale Romtehnica și Companiei Naționale Aeroporturi București.

În prezent, singura organizație din România afiliată la EUROMIL este Liga Militarilor Profesioniști. În același timp, Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari (LADPM) a inițiat procedurile interne pentru promovarea aderării întregului Forum SNAOPSN la marea organizație europeană.

EUROMIL consideră că statele care nu au încă mecanisme solide de reprezentare profesională pentru militari ar trebui să introducă modele instituționale precum asociații profesionale, organisme de reprezentare sau instituții independente de tip ombudsman. Potrivit organizației, aceste structuri contribuie la consolidarea coeziunii interne și la creșterea eficienței operaționale a forțelor armate. Pentru noi, introducerea sau existența acestor mecanisme este doar condiția necesară pentru bunul mers al lucrurilor. Ea nu este însă suficientă atâta timp cât reprezentarea profesională este manipulată politic prin diverse mecanisme și persoane.