„Acest proiect va trebui să fie extins la un proiect de patrulare în anii următori. Vom discuta despre asta în viitorul apropiat cu aliații noștri”, a afirmat Moșteanu.
Această solicitare vine pe fondul unei tensiuni crescânde în regiune. Minele navale în derivă au lovit deja mai multe nave comerciale, perturbând transporturile de cereale și petrol. În plus, ministrul a denunțat „încercări aproape zilnice” de bruiere a semnalelor GPS, atribuite Rusiei, deși Moscova respinge constant aceste acuzații.
România, care împarte o graniță terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, a fost deja afectată de război, cu fragmente de drone rusești căzând în repetate rânduri pe teritoriul său.
Mai mult, țara noastră se pregătește să devină cel mai mare producător de gaze din UE începând cu anul 2027, odată cu finalizarea unui proiect offshore în Marea Neagră, ceea ce face ca protejarea acestei infrastructuri critice să fie o prioritate absolută.
Moșteanu a subliniat că Marea Neagră „va continua să fie un câmp de luptă pentru Rusia”, iar misiunea alianței este de a „descuraja (Rusia) și de a ne proteja interesele, care sunt infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea de navigație.”
Contextul regional și deciziile aliate
Colaborarea dintre România, Bulgaria și Turcia în cadrul Grupului de Contramăsuri împotriva Minelor (MCM Black Sea) a fost salutată drept un succes, contribuind la creșterea securității maritime regionale. Cu toate acestea, noile riscuri impun o adaptare a strategiei.
Pe lângă eforturile comune de securitate, Moșteanu a evidențiat importanța cooperării cu Turcia în domeniul tehnologiilor militare, exprimându-și aprecierea pentru capacitatea industriei turce de apărare și implicarea companiilor turcești în programele de achiziții ale României.
„România și Turcia împărtășesc o viziune comună privind asigurarea unei posturi de apărare și descurajare robuste pe flancul estic aliat”, a adăugat ministrul.
În ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei, România a donat deja o baterie antiaeriană Patriot, antrenează piloți ucraineni și a facilitat exportul a aproximativ 30 de milioane de tone de cereale prin portul Constanța.
Cu toate acestea, Moșteanu a precizat că, din cauza provocărilor legate de cel mai mare deficit bugetar din UE, România probabil nu va contribui financiar la noul mecanism NATO „Priority Ukraine Requirements List” (PURL).
În final, ministrul a comentat despre viitorul summit între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, exprimându-și speranța că acesta va duce la o încetare a focului, urmată de negocieri pentru o pace „justă, durabilă și cu garanții de securitate pentru Ucraina.”
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
