Limba română în pericol de a-și pierde statutul special în regiunea Cernăuți, Ucraina

Gheorghiță Orjanu / 16 dec 2020 / 21:44

Administrația Regională de Stat Cernăuți le-a solicitat, pe 14 decembrie, administrațiilor raionale Herța, Hliboca și Noua Suliță să faciliteze anularea deciziilor din trecut prin care limba română obținea statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de limba ucraineană, în unitățile administrativ-teritoriale, informează Agenția BucPress din Cernăuți.

În scrisoare, administrația regională atrage atenția că în localitățile Tereblecea, Iordănești, Oprișeni, Dimca, Carapciu, Stănești, Voloca (raionul Hliboca), Mahala, Tărăsăuți (raionul Noua Suliță), Horbova, Godinești (raionul Herța) și Herța, consiliile locale încă nu au anulat deciziile prin care limba română obținuse statut special la nivel local.

Limba română a primit respectivul statut în 2012, și doar în localitățile locuite preponderent de etnici români, în urma votului în consiliul local. Acest fapt a fost posibil, în baza Legii privind bazele politicii lingvistice, care a fost dată în perioada președintelui Viktor Ianukovici și în care se prevede acordarea statutului de limbi regionale, pentru limbile minorităților naționale.

Legea din perioada Ianukovici, privind limbile regionale, a fost anulată de Curtea Constituțională a Ucrainei după ce a intrat în vigoare Legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat. Noua lege a fost promulgată de ex-președintele Petro Poroşenko pe 15 mai 2019 și, printre altele, stabilește că limba ucraineană este singura limbă oficială a țării.

Demersul administrației regionale Cernăuți vine după ce, împuternicitul pentru protecția limbii de stat, Taras Kremin, s-a adresat deputaților nou aleși (pe 25 octombrie) din mai multe consilii locale, cu privire la necesitatea de a anula decizia privind funcționarea limbilor regionale.

Referindu-se la dispoziția Administrației Regionale de Stat Cernăuți, fostul deputat în Parlamentul Ucrainei, Ion Popescu, asociat onorific al Adunării parlamentare a Consiliului Europei, coautor al Constituției Ucrainei (1996) și președinte al Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească din Ucraina", a apreciat că inițiativa Administrației regionale Cernăuți vine în contradicție cu mai multe norme ale Constituției Ucrainei și acorduri internaționale.

Constituția Ucrainei, "Declarația drepturilor naționalităților din Ucraina” din 1 noiembrie 1991, precum și angajamentele internaționale, în special, art. 13 al Tratatului de baza încheiat între Ucraina și România în 1997,  Convenția-cadru privind protecția drepturilor minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare ș.a., care au fost ratificate de către Ucraina, și în care “Românii” și/sau “Limba Română”, alături de alte naționalități și limbi, sunt indicați direct - nu numai permit (favorizarea exprimării în limba maternă), dar și garantează acest lucru.

Punctul 3 al art. 10 al Constituției Ucrainei garantează libera dezvoltare, folosire și protejare a limbilor minorităților naționale din Ucraina, iar punctul 3 al art. 22 al Constituției nu permite îngustarea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente. Dat fiind cele relatate mai sus, scrie Ion Popescu, dispoziția respectivă a Administrației de stat din Cernăuți nu corespunde prevederilor Constituției și angajamentelor internaționale ale Ucrainei și poate fi atacată de către organele locale în instanță.

Ion Popescu a mai precizat că, punerea în aplicare a dispoziției respective a Administrației de stat din Cernăuți, poate crea probleme Ucrainei și pe plan internațional. Astfel, săptămâna trecută Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o Rezoluție prin care a solicitat Ucrainei să respecte și să protejeze drepturile minorităților naționale, inclusiv în ceea ce privește folosirea limbilor materne, cerând și "elaborarea unui nou cadru legislativ și politic, clar și coerent pentru utilizarea limbilor, pentru a oferi garanții juridice solide privind protecția și utilizarea tuturor limbilor minoritare, inclusiv a limbilor cu un număr mai mic de vorbitori".

Pe 15 decembrie, solicitarea Administrației regionale Cernăuți a fost deja respinsă în comuna Vancicăuți, din care face parte localitatea Tărăsăuți, potrivit BucPress. Consiliul local Vancicăuți a intenționat ieri să anuleze Hotărârea de acum 8 ani (din 11 septembrie 2012), prin care limba română a primit statut de limbă regională în localitatea Tărăsăuți, dar propunerea nu a fost votată de majoritatea aleșilor locali.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy