Rheinmetall cumpără Șantierul Naval Mangalia. Miruță: Aici se vor produce patru nave până în 2030
09 Octombrie 2026
Guvernul de la Lisabona a ales prezența fizică a secretarului de stat american, Marco Rubio, pentru a aduce public în discuție viitoarele achiziții militare, dar mai ales pentru a pune un semn de întrebare în dreptul ofertei pentru avioanele americane F-35. Într-o declarație care maschează mai degrabă o negociere dură, ministrul portughez de externe, Paulo Rangel, a anunțat că statul evaluează „serios” oferta Lockheed Martin F-35A Lightning II, dar o pune în balanță, la fel de serios, cu trei alternative europene: Eurofighter Typhoon, Dassault Rafale și Saab Gripen E.
Pentru Portugalia, miza este înlocuirea flotei de 28 de avioane de vânătoare F-16M, o afacere evaluată la 5 miliarde de euro. Mesajul transmis de portughezi administrației Trump, și cu care Rubio se întoarce la Washington, este lipsit de interpretări. Avionul american a devenit prea scump, costurile de mentenanță sunt nesustenabile, iar opțiunea pentru o platformă europeană este pe masă dacă prețul nu scade.
Semnul de întrebare pus de Portugalia în dreptul ofertei F-35
Această reconsiderare a achiziției vine în contextul în care Forțele Aeriene Portugheze intenționau inițial să treacă direct la generația a cincea de avioane de luptă, planificând introducerea F-35A. În aprilie 2024, generalul Joao Cartaxo Alves confirmase pregătirile pentru această tranziție a aviației portugheze. Totuși, situația financiară actuală i-a determinat pe oficialii de la Lisabona să facă o schimbare de macaz. O achiziție de 5 miliarde de euro pentru 28 de aeronave înseamnă un cost de 178,6 milioane de euro per avion.
Deși prețul estimat pentru un avion F-35A „la poarta fabricii” (flyaway) este de 92 de milioane de dolari, acest cost explodează atunci când se adaugă armamentul specific, infrastructura, antrenamentul și, mai ales, pachetele de suport pe termen lung.
Doar motorul F135-PW-100 reprezintă peste 20% din acest preț de bază. Portugalia refuză să semneze un cec în alb pentru un program ale cărui costuri de operare riscă să sufoce bugetul apărării mulți ani de acum încolo.
Pe lângă presiunea financiară, Lisabona își catărește decizia și prin prisma restricțiilor operaționale impuse de Washington. Deși reprezentanții companiei Lockheed Martin au infirmat existența unui mecanism prin care SUA ar putea dezactiva de la distanță avioanele F-35 (remote disabling), Portugalia este deranjată de lipsa de autoritate independentă asupra modificărilor software și a certificării armamentului. Prin comparație, alternativele europene oferă autonomie operațională și pachete mult mai atractive de compensare industrială (offset).
Cum au ajuns produsele europene varianta preferată a Forțelor Aeriene Portugheze
Airbus a pregătit deja o propunere pentru Portugalia, chiar dacă nu i-a fost solicitată în mod oficial, cu opțiuni clare de finanțare și cooperare industrială, Dassault a pus pe masă oferta pentru Rafale încă din iulie 2026, iar Saab a discutat deschis despre implicarea industriei aerospațiale portugheze (prin uzina OGMA din Alverca, controlată de Embraer) în fabricarea de componente pentru modelul Gripen E.
De partea sa, secretarul de stat Marco Rubio a cerut „o oportunitate corectă” pentru a formula o ofertă americană competitivă, subliniind avantajul interoperabilității într-o alianță în care tot mai multe state adoptă platforma F-35. Argumentul integrării cu Forțele Aeriene ale SUA și cu alți aliați NATO este bine cunoscut, dar nu suficient pentru a anula îngrijorările Lisabonei legate de angajamentele pe termen lung ale Washingtonului, pe care oficialii portughezi le-au chestionat public încă din primăvara anului 2025.
Decizia finală depinde acum de revizuirea ,,Planului Multianual de Achiziții Militare”, așteptată până la sfârșitul lunii decembrie 2026, document care va stabili structura de finanțare a programului. Având în vedere că Portugalia intenționează să mențină o flotă redusă numeric, de sub 30 de avioane, cu care trebuie să asigure atât poliția aeriană națională, cât și participarea la misiunile NATO (Baltice, Islanda, România, Polonia), criteriul decisiv nu va fi neapărat capacitatea stealth oferită de F-35.
Ceea ce contează pentru Ministerul Apărării de la Lisabona este disponibilitatea reală a avioanelor, inventarul de piese de schimb, timpii de mentenanță și un cost anual de operare predictibil. Redeschiderea competiției este modul prin care Portugalia forțează Statele Unite să livreze o ofertă cu adevărat competitivă financiar, amenințând credibil că, în caz contrar, va semna cu producătorii europeni.
