În cazul eșecului SCAF, Franța ar putea miza pe „evoluții succesive ale Rafale”, potrivit lui Joel Barre, Delegatul General pentru Armament (denumirea oficială a șefului Direcției Generale franceze pentru Armamente – nota autorului).
Cooperarea franco-germană în materie de tehnologii avansate de apărare părea că se află pe val în ultimii cinci ani, fiind inițiate câteva mari proiecte de armamente, în care urmau să fie implicate și alte țări.
Motorul economiei europene intenționa să producă avionul de luptă de generație următoare (SCAF), tancul viitorului (MGCS), aeronava de patrulare maritimă (MAWS) și versiunea a 3-a a elicopterului de atac Tiger.
Dar, recent, Germania a renunțat la dezvoltarea Tiger Mk3, iar participarea sa la MAWS este mai incertă ca niciodată, după decizia sa de a procura cinci avioane de patrulare maritimă P-8A Poseidon de la Boeing, potrivit publicației franceze Zone Militaire (13 august).
În ceea ce privește SCAF și MGCS, aceste două programe sunt blocate din cauza lipsei de acord între principalii producători în cauză. În ceea ce privește SCAF, încă nu a fost lansată faza care permite realizarea unui prototip demonstrativ, compania Dassault Aviation și filialele germane și spaniole ale Airbus nefiind de acord asupra modelului de cooperare. Iar, tancul viitorului se află tot în faza de studiu, care continuă să fie prelungită din lipsă de acord asupra armamentului.
Cu toate acestea, Franța nu și-a pierdut speranța și mizează în continuare pe o Europă apărată cu propriile mijloace și forțe. Dar, are și planuri de rezervă.
„Din punctul meu de vedere ca cetățean, cred că trebuie să creăm o Europă a apărării, care nu poate fi făcută fără Germania”, a declarat Joel Barre în timpul audierii (13 iulie) în Comisia pentru apărare națională și forțe armate a Parlamentului Franței.
Totuși, a continuat el, „trebuie să încercăm, dar nu trebuie să o facem cu orice preț” și „dacă proiectele MCGS și SCAF eșuează, va fi un eșec pentru Europa apărării” dar, „ne-am reveni continuând acțiunea națională, pe care o desfășurăm de zeci de ani”.
„Dacă vom eșua vreodată în proiectele franco-germane, putem continua să facem aviație de luptă din dezvoltările succesive ale Rafale […] Suntem la standardul F3, dezvoltăm standardul F4. Vom face F5 pentru componenta nucleară aeropurtată a viitorului”, a spus Barre parlamentarilor.
Același lucru este valabil și în proiectul MGCS. „Pentru tanc, vom începe să livrăm versiunea îmbunătățita a Leclerc în 2023. Evident, nu vom renunța la capacitățile noastre”, a declarat oficialul.
Alternativa la SCAF ar putea fi dezvoltarea F5 a Rafale, care face deja obiectul unor pregătiri preliminare, deoarece urmează să fie echipată cu viitoarea rachetă hipersonică ASN4G, potrivit Zone Militaire.
Generalul-maior al Forțelor Aeriene și Spațiale franceze (locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale franceze), generalul Frédéric Parisot, a prezentat liniile generale în timpul unei audieri (20 iulie) în Adunarea Națională.
„Ne-am dori un standard F5 mai ambițios, care ar putea fi un teren de testare pentru FCAS. Prin urmare, ar trebui să poată coordona o aeronavă fără pilot de tip Loyal Wingman, dar să și poată integra inteligența artificială pentru a ajuta pilotul – ca R2D2 în Star Wars […]'', a precizat Parisot.
„Standardul F5 este, așadar, un standard major, probabil ultimul care va implica modificări semnificative ale aeronavei, următoarele fiind software, legate de îmbunătățirea senzorilor și a legăturilor de date cu mediul său”, a adăugat generalul.
Comentariul autorului: Germania intenționează să facă schimbări majore în strategiile sale, în special în cea militară.
După criza COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia, Berlinul dă semne că vrea să regândească abordarea problemelor din prezent și sacrifică o parte din programele sale pe termen lung, pentru a se adapta noilor realități.
Vecinătatea imediată cu Rusia, prin intermediul Mării Baltice, face ca amenințarea la adresa Germaniei să fie aici și acum, iar soluțiile trebuie date cât mai rapid, deci cu mijloacele existente.
Termenele programului FCAS par foarte îndepărtate - primul zbor în în 2027, operaționalizarea în anii 2040 - pentru problemele presante din următorii cinci până la 10 ani, care necesită resurse foarte mari, necesare absorbirii șocurilor economice și militare.
Situația este oarecum similară și cu proiectul MGCS, primele tancuri urmând să devină operaționale în 2035.
Germania a devenit și mai pragmatică, deși termenul poate fi considerat un pleonasm când este asociat cu politicile Berlinului, concentrându-se pe valorificarea cât mai eficientă a ceea ce deține. Iar, în cazul apărării, perfecționarea pregătirii trupelor, modernizarea rapidă a ceea ce există și achizițiile de sisteme deja funcționale, se conturează ca fiind unul dintre răspunsurile la criză.
În martie, Berlinul a anunțat că va cumpăra 35 de avioane F-35 din SUA, acesta fiind un semnal consistent că lucrurile s-au schimbat și, în circumstanțele din prezent, resursele trebuie angajate cu mai mare grijă.
Pentru România, orice schimbare de abordare a problematicilor strategice făcută de oricare dintre coloșii G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA), precum și bineînțeles de China, trebuie să dea de gândit. Dacă ei se readaptează vom fi și noi obligați să o facem, indiferent de costuri.
În ceea se privește Rusia, membru G8 până în 2014, Europa, SUA și aliații acestora sunt într-un proces de tranziție către o funcționare economică cu dependențe minim posibile.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
