Aceste motoare americane sunt esențiale pentru propulsarea primelor prototipuri și pentru demararea producției inițiale a aeronavei. Declarația lui Fidan, făcută pe marginea unei întâlniri Trump-Erdogan la New York pe 26 septembrie, este un semnal fără echivoc: Washingtonul folosește tehnologia militară ca armă politică împotriva autonomiei strategice a Ankarei, relatează AeroTime.
Axa vulnerabilității pentru Turcia: Motoarele F110 și detinerea de sisteme S-400
,,Vânătorul KAAN'', dezvoltat de Turkish Aerospace Industries (TAI) pentru a înlocui flota îmbătrânită de F-16, a realizat deja două zboruri oficiale cu succes (februarie și mai 2024). Totuși, acele succese timpurii s-au bazat pe motoarele F110-GE-129, același model care echipează avioanele F-16 modernizate ale Turciei.
Dependența pe termen scurt de motoarele străine este o vulnerabilitate majoră pentru Turcia. Deși planul pe termen lung al Turciei este de a dota KAAN cu un motor autohton, dezvoltat sub programul TEI TF35000, experții avertizează că acest sistem este la cel puțin șapte ani distanță de maturitate, un decalaj tehnologic pe care nici injecțiile urgente de fonduri nu îl pot scurta semnificativ.
Obstacolul pus de Congresul SUA își are rădăcinile în decizia Ankarei din 2019 de a achiziționa sistemul rusesc de rachete antiaeriene S-400 Triumf. Această decizie a dus la excluderea Turciei din programul F-35 și la impunerea de sancțiuni sub legea CAATSA (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act).
Blocarea vânzării motoarelor F110 confirmă temerile că neîncrederea generată de S-400 a metastazat de la F-35 la toate transferurile de înaltă tehnologie aerospațială, punând acum sub semnul întrebării însăși capacitatea Turciei de a produce un avion de generația a cincea.
În ciuda avertismentelor lui Fidan privind suspendarea licențelor, șeful Președinției Industriilor de Apărare (SSB), Haluk Gorgun, a insistat public că programul KAAN „nu se confruntă cu întârzieri”.
Gorgun a subliniat că Turcia nu intenționează să depindă de un singur furnizor și că avioanele destinate exportului, precum cele 48 promise Indoneziei printr-un acord semnat în iulie 2025, vor fi echipate cu motoare domestice.
Totuși, seful SSB a recunoscut că licențele blocate sunt necesare pentru loturile de producție inițială Block 0 și Block 1, planificate să intre în serviciul Forțelor Aeriene Turce începând cu 2028.
Contradicția dintre cei doi înalți oficiali expune incertitudinea din jurul unui proiect vital: Fidan (Ministerul de Externe) afirmă că licențele de export sunt blocate de Congres, amenințând calendarul, în timp ce Görgün (SSB) susține că nu există întârzieri, iar Turcia este pregătită să adapteze ingineria pentru a schimba motoarele, dacă este necesar.
Această neconcordanță alimentează criticile interne, opoziția acuzând guvernul că a comercializat KAAN ca fiind „integral autohton și național”, în timp ce chiar și motoarele de bază sunt importate, punând sub semnul întrebării realismul acordului de export cu Indonezia.
Implicații strategice: O criză cu repercusiuni regionale
Blocajul motorului nu este doar o problemă tehnică, ci o criză geostrategică. Întârzierea potențială a producției KAAN creează un gol operațional într-o perioadă în care rivalitatea aeriană se intensifică: Grecia și Israel își consolidează flotele de F-35, obținând un avantaj generațional decisiv, în timp ce Turcia este forțată să prelungească dependența de flota sa de F-16.
Această situație vine chiar în contextul în care Donald Trump i-a propus președintelui Erdogan reintrarea în programul F-35 în schimbul încetării achizițiilor de petrol rusesc.
Un scenariu de criză ar putea forța Turcia să caute soluții alternative, cu consecințe diplomatice majore. Comentatorii chinezi au speculat deja că Beijingul ar putea oferi motorul său WS-15 sau chiar propune o dezvoltare în comun, o mișcare care ar submina și mai mult relațiile Ankarei cu NATO, potrivit DEFENCE SECURITY ASIA.
De asemenea, Turcia a extins contactele exploratorii cu Motor Sich din Ucraina și Hanwha Aerospace din Coreea de Sud, deși analiștii avertizează că o pivotare către China sau Rusia ar atrage noi sancțiuni din partea SUA.
Pe termen lung, criza ar putea servi ca un catalizator. Presiunea externă ar putea determina Turcia să accelereze la maxim programul său autohton de propulsie, indiferent de costurile financiare.
KAAN, proiectat inițial să zboare cu motorul indigen abia în jurul anului 2032, ar putea forța o repoziționare strategică și o creștere a bugetului de apărare, sacrificând alte proiecte pentru a obține independența aerospațială.
Destinul KAAN devine astfel un barometru al alianței Turcia-NATO și un câmp de bătălie definitoriu pentru intersecția dintre tehnologie și ambiția națională în secolul XXI.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
