Anunțul președintelui Volodimir Zelenski, făcut la cel de-al treilea Forum Internațional al Industriei de Apărare (DFNC3) de la Kiev, nu este doar o știre economică, ci o mutare strategică de amploare care restructurează atât efortul de război intern, cât și dinamica sa internațională.
Noua politică de export, denumită "Zbroya" (Arma), vine pe fondul unei maturizări accelerate a sectorului militar ucrainean. Cu 94% dintre producători pregătiți să intre pe piețele externe, Ucraina nu mai vorbește doar despre supraviețuire, ci despre o veritabilă "economie de război".
Cifrele prezentate de Zelenski sunt un semnal ferm. Potențialul de producție de doar drone și rachete este estimat la 35 de miliarde de dolari pentru anul viitor. Acesta este un calcul al forței emergente, un număr care, dacă va fi atins, va schimba fundamental ecuația de securitate regională.
În acest moment, aproximativ 40% din armamentul folosit pe linia frontului este de producție ucraineană. Obiectivul fixat de președinte este ca, până la sfârșitul anului 2025, această proporție să ajungă la 50%.
Este o sarcină pe cât de ambițioasă, pe atât de vitală, care subliniază presiunea de a se baza cât mai puțin pe ajutoarele externe, mereu fluctuante și condiționate politic.
„Timpul a venit să lansăm exportul de armament ucrainean – acele tipuri pe care le avem în surplus și pe care, prin urmare, le putem exporta pentru a obține finanțarea necesară pentru tipurile de armament de care este nevoie urgentă aici, în Ucraina, pentru apărare'', a declarat Zelenski, definind astfel miezul noii doctrine: armele vândute vor genera finanțare directă pentru producția de armament esențial, cum ar fi sistemele de interceptare antidronă – un domeniu unde chiar Zelenski a recunoscut că există încă un deficit serios.
De la destinatar la inovator global: Ucrainenii mizează la export pe „Bohdana” și dronele navale
Războiul a obligat Ucraina la o inovație disperată, dar extrem de eficientă. În loc de know-how-ul transmis de occidentali, Kievul oferă acum experiență practică obținută în condiții de luptă reală. Un exemplu elocvent este producția sistemului de artilerie "Bohdana", care a ajuns sa fie produs in numar de 40 de sisteme pe lună, incluzând probabil ambele variante, autopropulsată și remorcată.
Aceasta nu este doar o realizare industrială, ci o dovadă a faptului că, sub presiune, se pot atinge viteze de dezvoltare și producție care altfel ar fi necesitat ani, iar anul trecut s-au livrat pe front nu mai puțin de 2,4 milioane de muniții de mortier și artilerie de diferite calibre.
Dronele sunt însă adevărata carte de vizită a noului export ucrainean. Lider în Europa la dezvoltarea și utilizarea acestor tehnologii, Ucraina a transformat conflictul într-un laborator.
Sistemele navale fără pilot, precum cele numite Sea Baby, au devenit o „senzație globală de apărare”, reușind să forțeze Flota Rusă a Mării Negre să se retragă, schimbând de facto strategiile navale ale marilor puteri.
De asemenea, dronele de atac, numite Liutyi, Fire Point, Shark și Bober, care lovesc obiective strategice din Rusia, inclusiv infrastructura petrolieră, sunt o „proiecție semnificativă a forței Ucrainei” - o forță de descurajare cu rază lungă de acțiune, nemaiîntâlnită în istoria recentă a țării.
Pe lângă acestea, președintele a menționat dezvoltarea continuă a programului de rachete balistice, alături de racheta de croazieră Neptun, ca fiind una dintre cheile de securitate ale statului.
Dincolo de economie, exportul de armament este un instrument geopolitic cu două tăișuri
Prin înființarea de platforme de export-import în Europa, SUA și Orientul Mijlociu, care ar trebui să devină operaționale până la sfârșitul anului, Ucraina nu doar vinde, ci cimentează alianțe strategice pe termen lung. Ministrul de Externe, Andrii Sibiga, a subliniat clar că succesul industriei de apărare trebuie să devină un argument forte în favoarea integrării accelerate în UE.
Producția militară nu mai este doar despre front, ci despre apartenența la Occident. Sibiga a avertizat că „țările care astăzi adoptă o poziție pasivă în sprijinirea Ucrainei sau oferă sprijin disimulat sau deschis agresiunii rusești nu vor avea cu siguranță oportunități pentru cooperarea relevantă cu Ucraina.”
Aceasta este o declarație de principii, un filtru moral și strategic aplicat comerțului, care nu face decât să sublinieze linia de demarcație ideologică a acestui război.
Pentru a tempera orice temere a aliaților și pentru a liniști opinia publică, s-a insistat pe controlul strict al exporturilor. Consiliul Industriei de Apărare a explicat că exporturile ajută la menținerea ritmului, la reducerea costurilor de producție în serie și, implicit, la furnizarea de și mai multe arme Forțelor Armate Ucrainene, dar frontul rămâne o prioritate absolută.
De aceea, „nu o singură piesă de echipament părăsește țara fără control deplin – cu un certificat obligatoriu de utilizator final, o interdicție de re-export și dreptul de inspecție.”
În esență, Ucraina nu vinde doar arme, ea vinde experiență, reziliență și o viziune despre cum arată apărarea în secolul al XXI-lea. Întrebarea nu este dacă ucrainenii pot produce echipamente militare în valoare de 35 de miliarde de dolari, ci dacă acest nou motor economic, menit să finanțeze războiul, nu va intra într-o competiție riscantă cu nevoile absolute și imediate ale frontului. Totul depinde de acuratețea acelei noțiuni delicate: "surplus".
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
