Informațiile obținute de Finacial Times din surse apropiate discuțiilor arată că divizarea este profundă și se manifestă în trei „tabere” distincte, atunci când vine vorba de o posibilă misiune militară multinațională pe teritoriul ucrainean.
Prima tabără, din care face parte Marea Britanie, ar fi pregătită să trimită trupe. Aceasta este o poziție fermă, care reflectă o aliniere strategică cu inițiativa franco-britanică.
Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a confirmat indirect acest lucru, menționând că Londra își revizuiește pregătirea militară și accelerează finanțarea pentru o eventuală desfășurare.
A doua tabără, reprezentată de Italia, se opune categoric trimiterii de trupe. Poziția lor reflectă o reticență specifică față de implicarea directă într-un conflict militar, preferând alte forme de sprijin. Această abordare scoate în evidență o diferență fundamentală de viziune în cadrul coaliției.
Cea de-a treia tabără, și cea mai numeroasă, rămâne indecisă. Germania, una dintre cele mai importante puteri militare ale Europei, se află în această categorie. Această reticență a Germaniei este notabilă, mai ales în lumina declarațiilor anterioare ale cancelarului Friedrich Merz, care a precizat că nu există planuri concrete de desfășurare a trupelor germane în Ucraina.
Tensiunile au fost exacerbate și de comentariile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre „planuri destul de precise” pentru o misiune militară, comentarii care au fost primite cu scepticism la Berlin.
Statele europene au acumulat „suficiente resurse” pentru a susţine Ucraina
În ciuda acestor poziţii contradictorii, un oficial anonim de la Palatul Elysee a transmis un mesaj de solidaritate și determinare. Acesta a subliniat că țările care sunt pregătite să ofere garanții de securitate au finalizat deja partea tehnică a planului și au adunat „suficiente resurse” pentru a-i asigura pe americani că Europa este pregătită să-și asume responsabilitățile, cu condiția ca și Washingtonul să facă la fel.
Acest mesaj este esențial, deoarece președintele american Donald Trump a clarificat că Statele Unite ar urma să contribuie cu sprijin aerian, informații, sisteme de comandă și control și componente de apărare antiaeriană, dar că inițiativa principală trebuie să rămână în mâinile europenilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la Paris, a salutat progresele și a subliniat că garanțiile trebuie să fie „o susținere reală, tangibilă”, nu simple promisiuni simbolice.
El a evidențiat, de asemenea, importanța definirii clare a responsabilităților fiecărei națiuni – pe uscat, în aer, pe mare și în spațiul cibernetic – reiterând că forțele armate ucrainene rămân nucleul acestui sistem.
Sesiunea de la Paris, urmată de un apel telefonic cu președintele Trump, este crucială pentru a transforma planurile tehnice în angajamente politice ferme. Însă, atâta timp cât taberele rămân divizate, calea spre un front unit al ,,Coaliția celor Dispuși'' pare mai degrabă un drum presărat cu obstacole decât o autostradă netedă.
Întrebarea este dacă, în cele din urmă, liderii vor reuși să unească viziunile disparate într-un plan coerent și funcțional, sau dacă aceste diviziuni vor lăsa un gol în arhitectura de securitate a Ucrainei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
