Una dintre obstacolele majore în doborârea dronelor constă chiar în identificarea rapidă a acestora. Radarele "clasice" sunt optimizate pentru detecția aparatelor de zbor și a rachetelor de mai mari dimensiuni, construite cu materiale ce reflectă undele radar.
Dificultatea detectării dronelor s-a văzut și în cazul incursiunilor rusești în România. Construite din materiale compozite și zburând la altitudini de doar 20-30 de metri, dronele Shahed trimise spre granița cu Ucraina erau greu de observat.
O soluție la această problemă ar putea fi radarul AN/TPQ-53, utilizat, în principal, ca senzor pentru sistemul HIMARS al Forțelor Terestre ale Armatei României.
Testele au avut loc în perioada 14-25 aprilie, în poligonul Capu Midia, acolo unde s-a desfășurat exercițiul Eastern Phoenix (EAPH26).
Radarul HIMARS poate detecta cu succes drone
AN/TPQ-53 folosit de sistemul HIMARS și-a demonstrat cu succes capabilitatea de a detecta, urmări și furniza date de tragere împotriva sistemelor aeriene fără pilot, se arată într-un comunicat al Lockheed Martin, transmis către DefenseRomania.
Radarul HIMARS a fost folosit împotriva unor ținte aeriene greu observabile, mici și cu mișcare lentă, care reprezintă o parte importantă a amenințărilor generate de drone în prezent.
De asemenea, radarul poate partaja informații cu alte elemente ale sistemului de apărare aeriană ale României.
Mai exact, AN/TPQ-53 este capabil să exporte date despre ținte prin intermediul interfeței C2 de comandă și control aprobate de NATO către efectori subsecvenți, permițând integrarea cu sisteme de război electronic și capabilități cinetice de combatere a UAS.
„AN/TPQ-53 continuă să-și demonstreze versatilitatea ca senzor multi-misiune care asigură atât supravegherea aeriană, cât și contracararea focului indirect (contra-mortiere, artilerie)”, a declarat Rick Cordaro, vicepreședinte al diviziei Radar and Sensor Systems a Lockheed Martin.
Radarul AN/TPQ-53 este conceput pentru a sprijini misiunile de contracarare a tirului inamic, oferind în același timp și capacități avansate de supraveghere aeriană. Performanța sa în timpul exercițiului a evidențiat rolul său în asigurarea unei apărări stratificate, multi-domeniu, care integrează senzori, rețele de comandă și mijloace de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (UAS).
Această integrare cu NATO urmează recentei demonstrații de la frontiera sudică a SUA derulată de Divizia 10 Mountain, Northern Strike și Desert Guardian 1.0, care a evidențiat capabilitatea radarului de a adopta rapid actualizări de software și de a răspunde priorităților urgente de securitate națională.
România are radare AN/TPQ-53. Prin SAFE vor ajunge și radare europene
Trebuie amintit că România este prima țara europeană care integrează radarele AN/TPQ-53 pe sisteme HIMARS. Începând cu 2025, Armata operează șase radare AN/TPQ-53.
România a fost primul stat din regiune care a „pariat” pe HIMARS, înainte de începerea invaziei pe scară largă. Țara noastră a semnat un contract în 2019 cu Lockheed Martin pentru furnizarea a trei sisteme HIMARS, fiecare sistem având disponibile 18 lansatoare de rachete.
În plus, lista programului SAFE, aprobată pe 28 aprilie de Camera Deputaților, include și achiziția a 12 radare GM 200 de tip Gap Filler de supraveghere aeriană, în valoare de 258 mil euro.
Radarele Gap Filler vor permite descoperirea și urmărirea, în condiții meteo nefavorabile și în medii electromagnetice ostile, a aeronavelor clasice, a platformelor aeriene fără pilot, a rachetelor dirijate/nedirijate și a altor amenințări.