Turcia a testat avionul de război electronic HAVA SOJ. Ankara vizează capacitate operațională completă până la finalul lui 2026
05 Martie 2026
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Ministerul german de Interne ia în considerare în prezent creșterea numărului de adăposturi pentru civili, relatează Reuters.
Iar experții și analiștii militari își exprimă opiniile cu privire la faptul dacă Europa ar putea rezista unei posibile invazii rusești cu resursele disponibile.
Ne putem apăra fără implicarea Statelor Unite?
Financial Times publică o analiză a mai multor experți cu privire la posibilitatea ca Europa să se poată apăra „fără America” - în cazul în care Statele Unite ar juca un rol mai puțin decisiv în alianța transatlantică de securitate sau s-ar retrage complet din NATO, și cu ce resurse ar rămâne Europa ca urmare a acestei situații.
Trump nu este primul președinte american care ar putea ridica o astfel de întrebare, scrie Financial Times. De exemplu, John F. Kennedy s-a gândit și el la rolul Europei și al Statelor Unite într-o alianță comună.
„Dar Trump este primul președinte american care spune, așa cum a făcut-o în februarie, că ar „încuraja” Rusia să atace orice membru NATO care nu își plătește facturile”, amintește ziarul.
Potrivit experților intervievați de Financial Times, Europa nu va dispune de muniție, transport și sprijin logistic la scara de care dispun Statele Unite, fără ajutorul liderilor americani.
Flota americană de avioane cargo C17, care costă 340 de milioane de dolari fiecare și poate transporta 75 de tone de echipamente pe o distanță de aproape 4 500 km fără realimentare, este aproape de neînlocuit.
De asemenea, F-35, fabricat în SUA, este din ce în ce mai important pentru avioanele de luptă ale NATO, amintește Financial Times.
În același timp, se spune în articol, industria europeană de apărare ia avânt. În special, aceasta produce mai multe obuze de artilerie decât SUA. Există, de asemenea, exemple ale mai multor companii europene de armament consolidate cu succes.
Printre acestea se numără Rheinmetall din Germania, multinaționalele Nammo și MBDA, aceasta din urmă producând rachete, inclusiv Storm Shadows, și creând în acest an o nouă companie cu un capital de 5,5 miliarde de dolari, alături de compania Raytheon din SUA, pentru a produce rachete pentru sistemele Patriot în Germania.
„Nimic din toate acestea nu diminuează nevoia Europei de a acționa rapid”, adaugă Financial Times, reamintind că trupele Coreei de Nord au fost angajate de Rusia și că aceasta primește, de asemenea, echipamente militare din Iran.
Războiul Rusia-UE ar putea începe în Arctica
Publicația modelează o situație în care o „încetare a focului” în războiul ruso-ucrainean în 2025 ar permite Moscovei să își reconstruiască armata, iar în 2030, Rusia, împreună cu China, și-ar spori puterea militară și economică și și și-ar afirma drepturile în Arctica.
„Forțele sino-ruse invadează arhipelagul norvegian Svalbard, un ansamblu strategic de insule care permite controlul accesului la nordul îndepărtat... Aliații NATO s-ar confrunta cu o dilemă strategică teribilă: Să cedeze controlul asupra Svalbard sau să invoce întreaga forță a tratatului lor de apărare reciprocă și să lanseze un atac nuclear ca răspuns”, descrie Financial Times unul dintre scenariile probabile, bazat pe o nouă carte a fostului șef al Statului Major al Apărării britanice, generalul David Richards, și a profesorului Julian Lindley-French de la Academia olandeză de Apărare.
Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO, a declarat luna trecută că armata rusă va ieși din război „mai puternică decât este astăzi”, în ciuda tuturor pierderilor sale, amintește FT. Prin urmare, ziarul sfătuiește să nu se ignore scenariul descris de generalul britanic.
U.E se ferește să reacționeze la acțiunile de sabotaj și teroare ale Kremlinului
Politico afirmă că atacurile rusești asupra Europei sunt deja în curs de desfășurare, iar UE, potrivit publicației, alege să „evite [un] răspuns adecvat la sabotajul și teroarea Kremlinului”.
Acestea includ războiul hibrid, bombardamentele și incendiile, campaniile de dezinformare, pirateria informatică, atacurile cibernetice și amestecul în alegeri pentru a destabiliza societățile europene și, în ultimii ani, pentru a le împinge să reducă sprijinul militar pentru Ucraina.
Rusia utilizează deja o gamă completă de instrumente - de la influențarea dezbaterilor politice la atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice și sabotaj pe scară largă, reamintește Politico.
Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe al Lituaniei, spune că Europa nu numește astfel de amenințări cu nume proprii, evitând astfel nevoia de a le răspunde cu mai mult curaj:
„De ce le numim [atacurile - n.r.] hibride? Pentru că, în esență, atunci când îl numești hibrid, nu trebuie să faci nimic în legătură cu el. Dar dacă îl numești terorism, înseamnă o reacție”.
