După 30 de ani de “politică greșită”, Statele Unite schimbă abordarea față de Rusia

Cătălin Costea |
Data publicării:
Armată SUA; Photo source: U.S. Indo-Pacific Command
Armată SUA; Photo source: U.S. Indo-Pacific Command

Comisia Helsinki - cu un rol important în stabilirea priorităților politicii externe a SUA în Europa - propune ca SUA să renunțe la abordarea post-Război Rece în relațiile cu Rusia și să clasifice Moscova drept o amenințare „persistentă” la adresa securității globale.

Raportul recent al Comisiei Helsinki susține că Washingtonul trebuie să își reformeze perspectiva asupra Rusiei, așa cum a procedat cu China în ultimii ani, și să aloce resurse în consecință.

Un obiectiv prioritar al strategiei conturate în raport este de a asigura victoria Ucrainei în războiul său defensiv împotriva Rusiei, solicitând asistență militară și umanitară „masivă” pentru Kiev și permițând forțelor armate ale Ucrainei să lovească adânc în teritoriul Rusiei cu armele furnizate de SUA.

Propunerile incluse în raportul elaborat de reprezentanți din ambele tabere politice americane merg chiar mai departe decât angajamentele administrației Biden față de Ucraina și, cu atât mai mult, sunt opozabile poziției adoptate de Donald Trump.

Trump a susținut de mult timp că SUA cheltuiește prea mult pentru securitatea europeană. Acesta susține încheierea unui acord între Ucraina și Rusia prin negocieri directe cu liderii lor, inclusiv cu președintele rus Vladimir Putin.

Cu toate acestea, președintele republican al Comisiei Helsinki, reprezentantul Joe Wilson, a respins posibilitatea ca Trump să încheie un acord cu Putin.

„Fără îndoială pentru mine că Donald Trump va vedea nesinceritatea criminalului de război Putin”, a declarat Wilson pentru The Hill, într-o discuție pe marginea raportului. „Putin nu este cineva cu care să poți ajunge la un acord.”

 

30 de ani de optimism nefondat față de Rusia

 

Odată cu sfârșitul Războiului Rece s-a considerat că buna cooperare cu Rusia și stimulentele economice i-ar putea modera acesteia comportamentul. Acum, după toate agresiunile regionale și ingerințele ruse inclusiv în alegerile din SUA, Raportul Helsinki încearcă să îngroape această gândire.

„Cred că mesajul fundamental este că ne despărțim de 30 de ani de politică greșită”, a spus un asistent al Congresului familiarizat cu raportul. 

Referitor la amenințarea nucleară rusă, raportul Helsinki recunoaște că aceasta „nu poate fi pur și simplu respinsă”, dar că soluția este o abordare bazată pe un „raționament sănătos”.

Raportul vrea să schimbe perspectiva din care Washingtonului vede Rusia ca o superputere și aproape egală a SUA doar pentru că deține arme nucleare.

„Nu putem lăsa frica să domine modul în care gândim despre acest tip de lucruri”, a explicat consilierul Congresului despre recomandările raportului, solicitând elaborarea unui plan de abordare și de răspuns la posibilele amenințări și atacuri nucleare.

 

Sprijinul țărilor vulnerabile la presiunile și agresiunile ruse

 

În general, raportul pledează pentru o Americă pe deplin angajată cu aliații din întreaga lume, în special cu acele țări aflate în prima linie a eforturilor ruse de agresiune, manipulare și constrângere - un argument care respinge tendințele crescânde de izolaționism american.

Aceasta include măsuri de sprijin militar sporit, investiții economice, sprijin pentru dezvoltare și accent pe puterea soft, cum ar fi educația și contactele interpersonale. SUA ar trebui să aibă o strategie pe termen lung pentru a sprijini guvernarea democratică și statul de drept în țările vulnerabile la amenințările din partea Rusiei, se arată în raport.

„Prin eforturi persistente orientate spre promovarea prosperității și democrației și contracararea influenței autoritare a Rusiei, putem minimiza capacitatea Rusiei de a amenința societățile libere”, se mai precizează în textul raportului care se dorește a oferi „o foaie de parcurs pentru minimizarea și limitarea comportamentului distructiv al Rusiei până la apariția forțelor interne necesare pentru schimbarea fundamentală a Rusiei”.

Comisia Helsinki

Cu denumirea oficială Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa, structura este de fapt o agenție independentă formată din 21 de membri: 9 din Senat, 9 din Camera Reprezentanților și 3 membri ai puterii executive, desemnați de președinte (secretarul de stat, secretarul apărării și secretarul comerțului sau echivalentul lor).

Conducerea comisiei alternează între Senat și Camera Reprezentanților, iar principalele activități prevăd monitorizarea respectării drepturilor omului, democrației și statului de drept în statele membre ale OSCE și furnizarea de recomandări pentru politica externă a SUA în relație cu statele europene.

Comisia organizează audieri, emite rapoarte pe teme legate de securitate, cooperare economică și probleme umanitare, jucând astfel un rol important în stabilirea priorităților politicii externe a SUA în relația cu Europa.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel