Analizând situația de pe front, experții avertizează că un răspuns afirmativ ar fi o eroare strategică majoră. Dependența Kievului de drone nu este o alegere, ci o necesitate impusă de livrările lente de armament de la aliați.
În timp ce președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că 40% din armamentul de pe front este produs intern, comandanții ucraineni cer cu disperare sisteme occidentale avansate, precum HIMARS, ATACMS și obuze ghidate.
Justin Bronk, cercetător la Royal United Services Institute, a subliniat că, deși Ucraina a lansat volume uriașe de drone, doar o mică parte dintre ele ajung la țintă, și o proporție și mai mică provoacă daune decisive. Explicația este simplă: Rusia a investit masiv în contramăsuri.
De la bruiaje sofisticate la plase anti-drone și chiar cuști blindate, Moscova a dezvoltat „cele mai formidabile capacități de contracarare a dronelor din lume”. Astfel, orice strategie NATO bazată exclusiv pe drone ar juca direct în mâinile rușilor.
Dronă vs. Artilerie: Un parteneriat, nu o competiție
Pe câmpul de luptă, drona funcționează cel mai bine ca un factor de sprijin, nu ca o armă principală. Succesul ei este dependent de contextul operațional. Dronele ucrainene au reușit să provoace pagube în contextul în care forțele rusești sunt constrânse de câmpuri de mine și obligate să se disperseze de artileria, rachetele și bombele cu planare ucrainene.
Fără această artilerie convențională, forțele ruse ar putea să-și concentreze cu ușurință mijloacele de contracarare a dronelor, anihilând orice potențial ofensiv.
Comandanții ucraineni continuă să prefere armele tradiționale pentru misiunile critice. Rachetele antitanc (ATGM) și obuzele sunt considerate mult mai eficiente și mai rapide în a scoate din luptă vehicule blindate și a suprima infanteria decât o hoardă de drone FPV.
Michael Kofman, de la Carnegie Endowment, a reiterat această idee, argumentând că superioritatea NATO constă în capacitățile de lovire de precizie, în personalul mai bine antrenat și în capacitatea de a coordona operațiuni comune, nu în a concura cu Rusia și Ucraina în producția de drone ieftine.
Decizii strategice pentru NATO: Unde investim?
Dilema NATO este simplă, dar dificilă: să investească în tancuri de 5 milioane de dolari sau în drone de 500 de dolari? Lecția Ucrainei este clară: dronele trebuie să suplimenteze, nu să înlocuiască armele tradiționale.
O soluție de compromis ar putea fi bombele de planare, cum ar fi JDAM-urile , care costă aproximativ 25.000 de dolari, mult mai puțin decât o rachetă ATACMS de un milion de dolari. Aceste bombe pot distruge buncăre, posturi de comandă și vehicule blindate, putând fi produse la scară largă în fabricile existente.
În concluzie, experții sunt de acord că războiul din Ucraina a confirmat o realitate imuabilă: drona a schimbat fața războiului, dar nu a decis soarta bătăliilor.
Succesul aparține celor care pot integra eficient dronele cu artileria, rachetele și forța aeriană. O armată care se bazează exclusiv pe drone este mult mai ușor de contracarat decât o forță profesională care folosește în mod inteligent o combinație de aviație, rachete cu rază lungă de acțiune, blindate, artilerie și mortiere.
Pentru NATO, o strategie bazată pe drone ar fi un pariu riscant, care ar transforma o slăbiciune a Rusiei (lipsa de precizie și coordonare) într-o forță (capacitatea de a anihila roiuri de drone cu sisteme de bruiaj și mijloace simple de apărare). Alianța trebuie să fie atentă să nu cadă în capcana de a înlocui un sistem eficient cu un surogat periculos.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
