Mai multe fabrici producătoare de arme și echipamente militare funcționează în Serbia. Conform celor mai recente date disponibile pentru anul 2021, au fost acordate 371 de licențe pentru exportul de arme și echipamente militare, cu o valoare totală de 1,23 miliarde de dolari.
Printre cele mai importante destinații de export în 2021 au fost Statele Unite ale Americii - 634,19 milioane de dolari (52%), Arabia Saudită - 142,65 milioane USD (12%), Cipru - 87,58 milioane de dolari (7%).
Deși oficialii sârbi au spus adesea că Serbia are oportunități mari de export de arme, Guvernul acestei țări a aprobat, la mijlocul lunii iulie, decizia de a suspenda pentru o lună exportul de arme și echipamente militare. După expirarea acestui termen, s-a spus că se vor face noi analize și că se va decide dacă este necesară continuarea suspendării.
Nikolla Llunic, director executiv al Consiliului neguvernamental pentru Politică Strategică, cu sediul la Belgrad, spune că producția de arme și echipamente militare reprezintă un echilibru între normele etice, interese economice și dezvoltare tehnologică, dar și de consecințe sociale și de securitate.
Într-o perioadă în care producția de apărare crește în întreaga lume, când NATO aprobă Planul de acțiune pentru producția de apărare și UE armonizează acordurile pentru creșterea capacităților de producție, Serbia trebuie să aibă grijă să-și umple rezervele de război și să-și reumple depozitele, pentru a îmbunătăți conceptul de apărare și prevenire, este de părere Llunic. Potrivit acestuia, industria de apărare din Serbia nu va avea pierderi financiare din această decizie. "Toată producția va fi plătită. Serbia ar putea pierde în cele din urmă unele parteneriate cu clienți vechi".
Directorul Institutului pentru Securitate Națională și Internațională din Serbia, Darko Trifunovic, spune că este surprins de decizia de a opri exporturile de arme pentru o lună. "Nu am auzit și nu am găsit în nicio situație similară, în care cineva impune suspendare pentru o lună. Suspendarile sunt pe termen lung", afirmă Trifunovic. El adaugă că nu s-a dat nicio explicație pentru suspendare, cu excepția faptului că se face pentru nevoile armatei.
"Atunci, se pune întrebarea dacă armata sau structurile de securitate ale Serbiei sunt într-o stare atât de proastă încât nu au arme, muniție și orice altceva... de aceea este necesară oprirea exportului", spune Trifunović. Potrivit acestuia, suspendarea ridică, de asemenea, întrebări despre dacă fabricile sârbe au contracte pe termen lung cu parteneri pentru exportul de muniție și arme și ce se va întâmpla cu ele.
Ce s-a spus despre suspendare
Într-un discurs din 6 iulie, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a surprins publicul anunțând că va semna o decizie care interzice continuarea exportului de muniție și orice arme și echipamente din Serbia. La acel moment, el a spus că "interesul național vital al Republicii Serbia este amenințat până la ultimul grad în acest moment", dar nu a oferit mai multe detalii. "Totul trebuie pregătit în cazul unei agresiuni împotriva Republicii Serbia", a spus Vucic, adăugând că Serbia nu se pregătește de război.
Ministrul sârb al apărării, Milosh Vucevic, a confirmat pe 14 iulie că Guvernul Serbiei a aprobat o decizie de suspendare a exportului de arme și echipamente militare din industria autohtonă. "Se acordă prioritate Armatei Serbiei și toate nevoile Armatei Serbiei vor fi îndeplinite de fabricile industriei de apărare", a spus Vucevic. Acest lucru, a adăugat el, va întări și mai mult capacitățile de apărare ale țării. "Acest lucru nu înseamnă că Serbia va intra în război, nu înseamnă că facem apel la război, dar evaluăm cu atenție toate riscurile și provocările de securitate. Monitorizăm tot ce se întâmplă și guvernăm în consecință", a spus Vucevic.
Llunic spune că, pe baza datelor disponibile publicului, nu se poate stabili că Serbia se află sub vreo amenințare imediată la adresa securității.
Serbia, pe de altă parte, este înconjurată de țări care sunt membre NATO sau au soldați din această alianță. Acesta spune că rezervele de război trebuie reînnoite în mod constant, mai ales dacă o parte din muniția depozitată a fost exportată între timp. "Muniția veche este exportată și înlocuită cu altele noi".
Însă, Trifunovic spune că decizia de suspendare a exportului de arme din Serbia ar fi putut fi influențată de destabilizarea situației din Kosovo și aceasta, potrivit acestuia, reprezintă o "problemă arzătoare".
Tensiunile în nordul Kosovo - zonă locuită de o majoritate sârbă - au crescut la sfârșitul lunii mai, când noii primari albanezi ai municipalităților, cu ajutorul Poliției din Kosovo, au intrat în clădirile municipalității, în ciuda opoziției locuitorilor sârbi locali.
Tensiunile au culminat pe 29 mai, când demonstranții sârbi s-au ciocnit cu membrii misiunii NATO de menținere a păcii în Kosovo, KFOR, la Zvecan. Zeci de persoane din ambele părți au fost rănite în confruntări. Apoi, la mijlocul lunii iunie, trei polițiști kosovari au fost arestați de forțele sârbe.
Aceștia sunt acuzați că dețin arme fără permis și pe 26 iunie au fost eliberați din detenție pentru a se apăra în libertate.
Comerciant sârb aflat pe lista neagră este din nou în atenție
Cu cinci zile înainte de declarația lui Vucevic, Departamentul de Finanțe al Statelor Unite l-a adăugat pe lista de sancțiuni pe directorul Agenției de Securitate și Informații din Serbia, Aleksandar Vulin.
Vulin a fost sancționat sub suspiciuni de corupție și implicare în trafic de droguri, precum și legături cu Rusia. O parte a anunțului spunea că Vulin este legat de traficantul de arme sârb Slobodan Tesis, care se află, de asemenea, pe lista de sancțiuni a SUA.
Trezoreria SUA a declarat că Vulin "a menținut o relație reciproc avantajoasă cu traficantul de arme sârb Slobodan Tesis, ajutând transporturile ilegale de arme ale lui Tesic să circule liber peste granițe". Mai multe detalii despre presupusele legături dintre Tesic și Vulin nu au fost făcute publice.
Llunic consideră că suspendarea exportului de arme nu are nimic de-a face cu cazul lui Slobodan Tesic. "Toate companiile legate de Slobodan Tesic sunt înregistrate ca intermediari în comerțul internațional cu arme și, astfel, este în interesul lor să crească comerțul cu arme și echipamente militare, nu să-l suspende temporar".
Trifunovic este de acord că suspendarea nu are nicio legătură cu Tesic. "Aș crede că forțele noastre armate au rămas fără arme, pentru că este clar că producătorii de muniții și arme sunt supuși unei presiuni mari din partea diverselor companii internaționale care se ocupă de importul și exportul de arme, pentru că nevoia de arme și muniție pe câmpurile de luptă din întreaga lume este mare".
Tesic se află sub sancțiunile SUA din 2017, împreună cu patru companii legate de acesta. El este descris drept unul dintre cei mai mari traficanți de arme și muniții din Balcani. Este suspectat de comerț ilegal cu arme cu mai multe țări, precum și de luare de mită. În 2019, sancțiunile au afectat și nouă dintre asociații săi și alte câteva companii.
Din 2003 până în 2013, Tesic a fost, de asemenea, pe lista ONU cu interdicții de călătorie pentru încălcarea sancțiunilor ONU privind exporturile de arme către Liberia.
Serbia nu și-a armonizat niciodată politica cu sancțiunile SUA în cazul lui Tesic. Din decembrie 2022, Tesic se află și pe lista neagră a Marii Britanii.
Președintele Serbiei, Vucic, a declarat că va demara o anchetă asupra acuzațiilor SUA împotriva lui Vulini. Procuratura sârbă a informat că va căuta informații suplimentare de la instituțiile judiciare americane, precum și de la alți parteneri internaționali.
Export în Ucraina
Agenția de presă Reuters a relatat pe 12 aprilie că Serbia a fost de acord să trimită arme la Kiev sau le-a trimis deja. Aceasta a publicat informația pe baza unui document confidențial al Pentagonului, dar a spus că nu poate confirma în mod independent autenticitatea acesteia.
Intitulat "Europa – Răspuns la conflictul în curs de desfășurare Rusia-Ucraina", documentul sub formă de diagramă enumeră "pozițiile estimate" a 38 de guverne europene ca răspuns la cererile Ucrainei de asistență militară.
Potrivit graficului, Serbia a refuzat să ofere instruire forțelor ucrainene, dar s-a angajat să trimită arme letale sau le-a trimis deja. Se mai spune că Serbia "are voința politică și capacitatea militară de a furniza arme Ucrainei în viitor".
Oficialii din Serbia au negat aceste afirmații, spunând că "Serbia nu a vândut și nu va vinde arme părții ucrainene sau ruse și nici țărilor din jurul conflictului".
Ei, însă, nu au exclus posibilitatea ca armele fabricate din Serbia să ajungă în Ucraina, adăugând că dacă companiile private cumpără arme pe piețe terțe și le vând companiilor din alte țări, aceasta nu este treaba Serbiei.
Nu este prima dată când se spune că armele sârbești sunt folosite în Ucraina. Pe 27 februarie, portalul rus Mash a publicat un videoclip, susținând că arată 3.500 de rachete sârbe Grad într-un depozit de arme din Bratislava, Slovacia. Potrivit acestui portal, Slovacia este o țară de tranzit pentru rachete și acestea au ajuns în Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat pe 2 martie că informațiile despre armele sârbe din arsenalul armatei ucrainene reprezintă o "îngrijorare profundă".
Chiar și după invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie 2022, Belgrad a continuat oficial să mențină relații strânse cu Moscova, refuzând să impună sancțiuni și să-și armonizeze politica cu UE - blocul la care intenționează să adere.
Serbia este sub presiune și își poate schimba discursul
Expertul în securitate Drizan Shala sonsideră că Serbia, fiind membră a programului de parteneriat pentru pace în cadrul NATO, pare să fi luat calea spre ruperea de influența rusă. Mai mult, el a adăugat că Serbia ar putea face modificări în armata sa pentru a fi mai în concordanță cu cea a NATO.
Serbia este sub presiune în ceea ce privește problema lui Aleksandr Vulin, este sub presiune din partea rusă în ceea ce privește furnizarea de tehnică militară Ucrainei, este sub presiunea Uniunii Europene în ceea ce privește problema dialogului cu Kosovo, este sub presiune pentru a se întoarce pe calea europeană.
Toate acestea dau o perspectivă că poate o parte din armata sârbă își va schimba discursul. Serbia are în vedere o schimbare în partea industriei militare, să schimbe calibrul pe care l-a avut până acum pentru produsele sovietice și iugoslave, iar acum să-l readucă la calibrele NATO. Deci Serbia încearcă să joace cartea "băiat bun", a declarat Drizan Shala.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
