De la o altitudine de aproape 10.000 de metri, echipajele avioanelor de supraveghere E-3 Sentry (AWACS) ale NATO au o perspectivă unică asupra conflictului din Ucraina.
De la începutul invaziei pe scară largă, acești „ochi din cer” ai alianței au urmărit evoluția strategiei aeriene a Rusiei, observând o schimbare dramatică de la incursiuni aeriene la un război de uzură purtat de la distanță.
În primele zile ale conflictului, operatorii de supraveghere NATO vedeau în mod constant avioane de luptă rusești care executau misiuni de bombardament în apropierea liniilor de front.
Astăzi, imaginea este complet diferită. Aeronavele cu pilot intră rareori în spațiul aerian ucrainean, fiind înlocuite de lovituri masive cu rachete de croazieră și drone kamikaze.
De la raiduri la rachete: O schimbare tactică forțată
„La începutul războiului, vedeai foarte multă activitate”, a declarat pentru Business Insider căpitanul Jasper, un controlor de supraveghere olandez, în timpul unei misiuni recente. Pe măsură ce liniile frontului s-au stabilizat și conflictul a intrat într-o fază statică, „activitatea avioanelor s-a redus. Asta am observat de partea noastră”.
Motivul acestei transformări este evident pentru oricine analizează mediul operațional: ambele tabere au desfășurat sisteme de apărare antiaeriană atât de dense și sofisticate, încât cerul de deasupra Ucrainei a devenit un spațiu de luptă definit de „negarea accesului” (air denial), nu de „dominație aeriană”.
Niciuna dintre părți nu deține controlul spatiului aerian, așa că ambele recurg la ,,pedepsirea inamicului'' de la distanță sigură. Eforturile inițiale ale Rusiei de a suprima apărarea ucraineană au eșuat, iar pierderile grele suferite de avioanele și elicopterele sale în primele săptămâni au forțat o regândire a doctrinei.
Acum, bombardierele rusești lansează rachete din spațiul aerian propriu, evitând să fie lovire de sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei.
„Avioanele evită să se apropie prea mult de liniile de front, deoarece atât Ucraina, cât și Rusia folosesc sisteme de apărare antiaeriană performante”, explică căpitanul Donny Demmers, un ofițer olandez.
„Dar, în continuare, se observă un număr mare de atacuri cu rachete”, adaugă el, subliniind că natura acestor lovituri s-a schimbat, trecând la arme standoff.
Rolul tăcut, dar crucial, al NATO
Avionul E-3 Sentry, un Boeing 707/320 modificat, nu poartă armament. Însă sistemul radar cu care este echipat, capabil să monitorizeze spațiul aerian pe o rază de peste 500 de kilometri, oferă informaţii de neegalat cu privire la ceea ce se întâmpla într-un teatru de operaţii. Aceste platforme extind orizontul radar al alianței cu sute de kilometri, făcând dificilă orice încercare a unui adversar de a ascunde mișcări sau de a lansa atacuri surpriză.
De la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, și în special după invazia din 2022, misiunile AWACS pe flancul estic au devenit o prezență constantă. „Zburăm mai mult - oferim mai multă descurajare”, afirmă Maiorul Ben, un ofițer american responsabil cu coordonarea avioanelor de luptă.
Datele colectate de echipajele E-3 oferă o lecție valoroasă pentru planificatorii militari din întreaga lume. Războiul din Ucraina demonstrează că, într-un conflict modern între adversari comparabili tehnologic, obținerea superiorității aeriene este un obiectiv extrem de costisitor și, posibil, de neatins.
Experiența validează cererile insistente ale Kievului pentru sisteme de apărare antiaeriană suplimentare, subliniind că, în războiul viitorului, capacitatea de a nega accesul inamicului în propriul spațiu aerian ar putea fi mai importantă decât capacitatea de a-l domina.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
