Viceamiralului Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, în cadrul intervenției sale, a subliniat că România se confruntă zilnic cu forme de război hibrid, precum bruiajul și interferențele electronice, generate de proximitatea războiului ruso-ucrainean. „Din punctul meu de vedere, avem în fiecare zi bruiaj și interferențe în zona noastră de responsabilitate, pentru că ne aflăm aici, în proximitatea războiului. Uneori este foarte dificil să înțelegem lumea și, din acest punct de vedere, este atât de important pentru noi să înțelegem importanța păcii”, a declarat acesta.
Șeful Marinei române a arătat că protecția infrastructurilor critice depinde tot mai mult de dezvoltarea unor sisteme integrate, inclusiv drone aeriene, de suprafață și submarine. În ceea ce privește interoperabilitatea, România organizează, o dată la doi ani, exercițiul OPEX, menit să testeze și să consolideze capabilitățile de apărare navală. „Este atât de important să dezvoltăm aceste sistem pentru a proteja infrastructura noastră critică”, a punctat viceamiralul.
„În acest domeniu, aș dori să menționez că am făcut deja progrese și organizăm, o dată la doi ani, un exercițiu intitulat OPEX pentru a dezvolta acest tip de înțelegere, pentru a pune în practică sisteme importante pentru marină, pentru protecția noastră și pentru a proteja infrastructura noastră critică”, a mai spus acesta.
Viceamiralului Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române: De la începutul războiului aproximativ 50 de nave au fost deja scufundate în Marea Neagră
Crucișătorul Moskva, fumegând. Nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre e surprinsă la puțin timp după ce a fost lovită de două rachete lansate din sistemul anti-navă ucrainean Neptun. Imaginea foto nu are sursă, fiind cel mai probabil realizată de o persoană de la bordul navei turcești care a intervenit pentru salvarea echipajului. Foto: World Military Photos @Facebook
În plus, șeful Forțelor Navale a atras atenția asupra poluării marine, o problemă adesea trecută cu vederea în dezbaterile de securitate, precizând că până în moment în Marea Neagră au fost scufundate aproximativ 50 de nave, comerciale sau de război.
„Astăzi avem aproximativ 50 de nave comerciale și nave militare deja scufundate în Marea Neagră. În viitor, aceasta ar putea reprezenta un alt risc major, alături de minele plutitoare și de drone”, a avertizat Panait, adăugând că România lucrează îndeaproape cu Allied Maritime Command (MARCOM), Cartierul General NATO și Flota a Șasea a SUA pentru a împărtăși o imagine comună a situației maritime și pentru a dezvolta parteneriate în domeniul noilor tehnologii.
Amintim că de la începutul invaziei Rusia a pierdut numeroase nave, în fața unei Marine ucrainene fără nave de suprafață sau submarine, dar care a reușit să țină în șah Flota Rusă a Mării Negre, cu ajutorul rachetelor anti-navă și mai ales a dronelor. De departe cea mai importantă pierdere a Rusiei a fost crucișătorul Moskva, nava amiral a Flotei ruse. Rușii au mai pierdut și navele de desant Saratov, Olenegorsk Gorniak, Minsk sau Novocherkassk. Au mai fost scufundate și nave de patrulare ca Ivanovets, precum și fregata Askold. Ucrainenii au mai lovit și submarinul Rostov pe Don.
Secretarul de Stat Sorin Moldovan: Trebuie să ne asigurăm că Marea Neagră nu devine un lac rusesc. Azi NATO e mai puternic decât în 2022
Marina României, corveta Contraamiral HORIA MACELLARIU / Forțele Navale Române
Tot în cadrul aceluiași panel, Sorin Moldovan, Secretar de Stat și Șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, a anunțat intenția României de a găzdui un hub de securitate maritimă la Marea Neagră, o inițiativă sprijinită și de președintele Nicușor Dan și discutată recent cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Trebuie să ne asigurăm cu orice preț că Marea Neagră nu devine un lac rusesc. Și pentru a face acest lucru, trebuie să mărim bugetul pentru apărare. Să cheltuim, dar să cheltuim cu înțelepciune, nu doar pe hârtie”, a declarat oficialu MApN.
Acesta a subliniat și transformarea Alianței Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina, precizând că azi, la mai bine de trei ani și jumătate de la războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, NATO e o alianță mai puternică.
„NATO de la începutul războiului din Ucraina nu este același NATO de azi. Cred că acest război ne-a făcut mai puternici. Ne-a făcut să lucrăm mai strâns împreună. Și cred că NATO de astăzi este mult mai puternic decât NATO din 2022”, a conchis Sorin Moldovan.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
