Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale

Cristian Soare |
Data actualizării: | Data publicării:
Volodimir Zelenski / Oficiul Președintelui
Volodimir Zelenski / Oficiul Președintelui

În miez de august, Alaska devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul politic al lumii. Aici, președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un summit care, la prima vedere, pare un exercițiu de diplomație. Dar, în umbra acestei întâlniri, se ascunde o realitate geopolitică dură și plină de incertitudine: soarta Ucrainei.

Ucraina, țara agresată, nu va fi prezentă la masa negocierilor. Nu este un detaliu minor, ci un semn prevestitor. Ucraina este obligată să-și expună poziția nu direct, ci prin intermediul unor aliați, într-o întâlnire preliminară la Berlin.

Președintele Volodimir Zelenski, alături de cancelarul german Friedrich Merz și alți lideri europeni, a încercat să traseze niște linii roșii clare, sperând că acestea vor fi respectate în Alaska. Miza nu este doar un compromis teritorial, ci însăși supraviețuirea statului ucrainean.

De altfel, cel mai mare coșmar al Ucrainei este că acest summit va deveni, în mâinile lui Trump, un instrument de autopromovare, o șansă de a se prezenta lumii drept un candidat la Premiul Nobel pentru Pace, forțând un acord care ar compromite definitiv viitorul Ucrainei.

 

Garanțiile de securitate, singurul scut anti-Rusia

 

În ciuda presiunilor și a tensiunilor, poziția Ucrainei este una fermă. Nu e loc de negocieri la sânge, ci de o pace dreaptă, care să nu trădeze sacrificiul a mii de vieți omenești.

Pentru Ucraina, orice discuție semnificativă începe cu o încetare a focului durabilă. Nu un armistițiu temporar, ci unul care să oprească atacurile cu rachete, bombardamentele și uciderea civililor. Doar după ce armele tac cu adevărat, se poate trece la următoarea etapă: discuțiile teritoriale.

"Noi susținem ceea ce a dorit președintele Trump – un armistițiu și apoi să ne așezăm la masa negocierilor și să vorbim despre toate celelalte", a spus Zelenski.

Este o abordare de o logică elementară, dar care contrastează puternic cu scenariile vehiculate la Washington, care vorbesc despre "schimburi de teritorii" ca o condiție prealabilă pentru pace.

Dincolo de încetarea focului, Ucraina are nevoie de garanții de securitate credibile. A aderat la valorile europene și a parcurs un drum lung pentru a îndeplini cerințele de integrare în Uniunea Europeană.

Acum, Ucraina vrea să devină membră NATO, o decizie suverană asupra căreia, a subliniat președintele ucrainean, "Rusia nu poate avea niciun drept de veto."

Această cerință este un răspuns direct la natura militară a conflictului. Experiența a demonstrat că cea mai bună apărare este o armată puternică, capabilă să descurajeze un inamic superior numeric.

Din fericire, sprijinul militar occidental, inclusiv din partea cancelarului german Friedrich Merz, pare să continue, în timp ce alianța dintre America și Europa se întărește în fața amenințării rusești.

 

Un plan de pace la schimb pentru teritorii?

 

Războiul a lăsat în urmă un peisaj al distrugerii, iar Ucraina insistă ca Rusia să plătească pentru crimele comise și pentru pagubele materiale.

Pe lângă zecile de mii de prizonieri de război, aproximativ 20.000 de copii ucraineni au fost răpiți și deportați de ruși. În acest sens, Ucraina a cerut transformarea schimburilor de prizonieri, realizate sporadic, într-un proces permanent, asistat de comunitatea internațională.

Pagubele materiale, estimate la peste 500 de miliarde de dolari, trebuie plătite. Aici intră în joc un argument economic puternic: sancțiunile împotriva Rusiei, care au slăbit considerabil economia sa, trebuie menținute. Merz, de la Berlin, a fost clar:  "Rusia trebuie să plătească pentru daunele de aproximativ 500 de miliarde de euro cauzate. Până la acest lucru, Moscovei nu trebuie să-i fie acordat acces la activele sale înghețate."

Poate cel mai delicat aspect al discuțiilor este cel teritorial. Ideea unui "schimb de terenuri", vehiculată de unii oficiali americani, este o linie roșie pentru Kyiv.

Zelenski a insistat că Ucraina nu va renunța la niciuna dintre regiunile ocupate de Rusia, iar Constituția țării interzice un astfel de gest.

"Răspunsul la problema teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei", a declarat președintele. "Nimeni nu se va abate de la asta... și nimeni nu va putea. Ucrainenii nu-și vor ceda pământul ocupantului."

Chiar și o soluție de compromis, precum cea propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, de a recunoaște controlul de facto, dar nu de jure, al Rusiei asupra anumitor teritorii, este considerată o trădare.

Așa cum a subliniat fostul ministru de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, o astfel de abordare ar însemna "să arunci milioane de oameni într-o gaură neagră a opresiunii, torturii, violului, răpirii, uciderii și distrugerii identității naționale."

 

Ce se întâmplă după summit?

 

Cu o poziție atât de rigidă a Ucrainei și cu o serie de obiective clare, o întrebare rămâne valabilă: Va ține cont Trump de aceste linii roșii? Așa cum a spus Oleksandr Merezhko, șeful comisiei de relații externe din parlamentul ucrainean, "Nu mă aștept la nicio descoperire de la acest summit. Putin nu și-a abandonat scopul suprem de a distruge Ucraina."

Este posibil ca întâlnirea din Alaska să fie doar un spectacol mediatic pentru Trump, în timp ce pentru Putin, este o oportunitate de a se prezenta ca un lider global respectat, nu ca un paria internațional.

Pentru Ucraina, însă, miza este mult mai mare. Riscă să supraviețuiască războiului, dar să nu supraviețuiască păcii.

În timp ce liderii lumii vorbesc despre strategii și teritorii, viața reală se desfășoară la câțiva kilometri de linia frontului. Olena Blizniakova ne aduce în fața unei realități crunte, dar pline de speranță, în orașele de la marginea regiunii Harkov. Acolo, oamenii se agață de fiecare zi, reconstruindu-și casele la doar câțiva pași de teroarea rusească.

Avdiivka, un oraș vibrant, a fost complet ras de pe fața pământului. Bakhmut, un alt oraș cândva plin de viață, a devenit un oraș-fantomă. Războiul, a cărui poveste se scrie acum în Alaska, nu este un concept abstract, ci o dramă umană profundă, cu mii de victime și daune de neimaginat.

De aceea, orice pace, ca să fie justă, trebuie să țină cont de aceste vieți distruse, de aceste orașe transformate în ruine. Nu se poate vorbi despre un final al războiului fără a-i obliga pe cei vinovați să plătească. Acesta este mesajul simplu, dar puternic, al Ucrainei.

În cele din urmă, summitul Trump-Putin va demonstra dacă lumea, prin intermediul Statelor Unite, este gata să apere principiile fundamentale ale dreptului internațional sau să accepte un compromis periculos, care ar oferi Rusiei o victorie morală, punând în pericol nu doar existența Ucrainei, ci și întreaga ordine europeană.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel