Este o ecuație strategică nesustenabilă a cărei rezolvare este acum analizata într-un birou din Tallinn, unde Kusti Salm, fostul cel mai înalt funcționar civil din Ministerul Apărării al Estoniei, lucrează a ceea ce el crede că este soluția la această problemă.
Soluţia tehnică propusă are are 65 de centimetri. Arată ca o machetă și are dimensiunea unei baghete. Numele său: Mark 1.
Kusti Salm, acum CEO al Frankenburg Technology, pune diagnosticul problemei occidentale fără menajamente: „Vrem să aducem accesibilitate și scalabilitate unei industrii care a fost, în mod tradițional, dedicată produselor de nișă, extrem de scumpe.”
Arsenalele occidentale sunt pline de arme „rafinate” - rachete complexe, incredibil de scumpe. Problema este că Vladimir Putin nu poartă acum un război „rafinat”. El poartă un război al cantității, inundând saptiul aerian al Ucrainei cu roiuri de drone ieftine.
Conform The Telegraph, aici intervine Soluţia tehnică propusă de Salm. Racheta Mark 1 nu este concepută să fie perfectă, ci concepută să fie „suficient de bună”.
Deși are o rază de acțiune scurtă, de doar 2 km, o precizie actuală de doar 56% (cu ținta de 90%) și probabil ar eșua în climate extreme precum deșertul sau cercul arctic, sacrificarea acestor capabilități „de lux” permite un lucrul esențial: producția de serie la un cost redus.
Deși prețul exact este confidențial, se estimează a fi de zece ori mai mic decât sistemele de rachete existente. Dacă o rachetă Stinger costă 120.000-150.000 de dolari, Mark 1 ar ajunge undeva la 30-40.000. Frankenburg a înființat deja fabrici în două țări NATO cu scopul de a produce sute de rachete pe zi.
Creierele din spatele „baghetei” letone
A construi o rachetă ieftină este, paradoxal, extrem de dificil. A înghesui un focos, un senzor și combustibil într-un tub de 65 cm aduce probleme inginerești majore.
Pentru a rezolva această problemă, compania Frankenburg a „vanat” unele dintre cele mai mari creiere din industrie. Inginerul șef este Andreas Bappert, proiectantul sistemului german de apărare aeriană Iris-T, extrem de căutat și folosit acum masiv în Ucraina.
Compania a recrutat, de asemenea, inginerul șef al programului britanic Spear III de la MBDA UK, iar echipei s-au alăturat specialiști pe care Salm îi numește „geniile letone”.
Aceștia sunt oamenii, explică expertul în rachete Fabian Hoffmann, care dețin experiența greu de „codificat”. Ei sunt cei care știu ce să facă „atunci când toată lumea are un mare semn de întrebare pe față” și își amintesc o problemă obscură dintr-un test din 2006.
De ce implementarea unor sisteme AI este vitală
Există încă o problemă strategică pe care Occidentul o are, spre deosebire de Ucraina. Kievul are mii de piloți experți în operarea dronelor interceptoare (care costă aproximativ 2.500 de dolari). Occidentul nu are acești oameni.
NATO are cel puțin 2.100 de situri de infrastructură critică de-a lungul flancului estic. Este imposibil să le protejezi 24/7 cu operatori umani.
Soluția Mark 1 este autonomia. Racheta este ghidată de Inteligența Artificială și este independentă de sistemele de comunicații după lansare. Practic, lansatoarele pot fi lăsate să funcționeze singure.
„Nu ne cerem scuze pentru faptul că producem arme. Nu ne este teamă să spunem că le producem pentru a doborî dronele rusești cu rază lungă de acțiune. Și nu ne cerem absolut deloc scuze pentru faptul că aceasta va fi cea mai necesară capabilitate în lumea occidentală în următorii cinci până la zece ani.”
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
