Gorbaciov denunță puciul eșuat care a dus la „prăbușirea URSS” și crede că Rusia se va dezvolta doar urmând „calea democrației”

Consider că învăţămintele acelor zile sunt valabile şi astăzi. Apărarea principiilor democratice şi ale statului de drept, excluderea oricărei posibilităţi de uzurpare a puterii, de aventuri, trebuie să fie întotdeauna o preocupare a societăţii şi a statului, a subliniat Gorbaciov.

Fostul preşedinte şi-a reiterat convingerea că doar pe cale democratică ţara se poate dezvolta şi poate soluţiona orice problemă.

În opinia sa, deşi lovitura de stat din 19 august 1991 a eşuat, ea a complicat şi slăbit poziţia preşedintelui URSS, a creat condiţiile în care era incredibil de dificil să se continue eforturile de menţinere a Uniunii (Sovietice).

Republicile (sovietice) au adoptat declaraţii de independenţă, dar chiar şi aşa exista posibilitatea menţinerii Uniunii pe noi baze, consideră părintele perestroikăi, aşa cum a fost denumit procesul de reforme care a început odată cu sosirea sa la putere, în 1985.

În plus, la 8 decembrie 1991, s-a produs un al doilea contratimp: Acordurile de la Belaveja prin care s-a declarat dizolvarea Uniunii Sovietice, semnate de către liderii Belarusului, Rusiei şi Ucrainei.

Organizatorii loviturii de stat au încercat să se justifice afirmând că erau mânaţi de grija de a păstra intactă ţara, însă consecinţele faptelor lor s-au dovedit catastrofale, a apreciat Gorbaciov.

Potrivit ultimului lider sovietic, puciştii au dat greş datorită atitudinii ferme atât a lui, în calitate de preşedinte al URSS, cât şi a preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, precum şi a curajului a mii de moscoviţi şi a numeroase personalităţi.

Oamenii nu voiau să revină la vechiul regim. Instituţiile democratice create ca rezultat al perestroikăi au rezistat în general acestei încercări, a concluzionat Gorbaciov.