Adoptarea Legii minorităților naționale din Ucraina trezește reacții la București: Aderarea la UE trebuie fundamentată pe reforme temeinice

DefenseRomania Team |
Data actualizării: | Data publicării:

Legislativul Ucrainei a adoptat Legea privind minoritățile naționale din Ucraina, fără o nouă consultare cu a Comisiei de la Veneția, ceea ce a provocat reacții la București.

Pe 13 decembrie, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat Legea nr. 8224 privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina fără a mai iniția noi consultări a Comisiei de la Veneția, și fără ”consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina”, decizie care a provocat un prim răspuns din partea autorităților române.

Ministerul român de externe ”consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția”, se arată în comunicatul MAE.

MAE român consideră că recomandările Comisiei de la Veneția ar fi contribuit la o lege mai clară și cuprinzătoare privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina și solicită Kievului să reia consultările cu Comisia de la Veneția pentru a remedia problemele, ”având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare”.

Totuși, Legea nr. 8224 este o variantă îmbunătățită a proiectelor anterioare de acte normative privind minoritățile, cuprinzând și o serie de aspecte pozitive:

  • menținerea referirii la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum și la alte tratate internaționale ratificate de Ucraina - ca bază pentru conturarea politicilor în materie de minorități naționale;

  • menționarea expresă a priorității tratatelor internaționale la care Ucraina este parte asupra legii 8224;

  • sublinierea expresă a prevenirii asimilării persoanelor aparținând minorităților naționale ca principiu pe care se bazează politica Ucrainei în domeniu;

  • noul text nu mai induce percepția unei eventuale interdicții a discriminării pozitive, care este de esența politicilor în materie de promovare și protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;

  • menținerea prevederii privind promovarea și sprijinirea de către stat a studierii istoriei și culturii minorităților naționale;

  • asigurarea consultării reprezentanților minorităților naționale prin: includerea între atribuțiile autorităților competente pentru realizarea politicii în domeniu a desfășurării de consultări cu reprezentanții asociațiilor minorităților naționale în chestiuni legate de drepturi și libertăți ale persoanelor aparținând minorităților naționale, prin crearea, în cadrul organului central al executivului cu atribuții în materie, a unui organism consultativ în componența căruia sunt incluși reprezentanți ai asociațiilor civice ale minorităților naționale, prin posibilitatea constituirii la nivel local a unor organisme consultative cu participarea reprezentanților minorităților naționale, la inițiativa acestora sau prin Centrul minorităților naționale;

  • sunt exceptate de la limitările din Legea limbii de stat producția tipografică editată în limbile minorităților și librăriile specializate dedicate minorităților naționale, în sensul în care nu li se aplică cerința de publicare de carte în limba ucraineană în procent de 50%, respectiv, de distribuire de carte în limba de stat în același procent;

  • distribuirea de materiale electorale în limba de stat și în limba minorităților naționale în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale;

  • reconfirmarea asigurării pentru învățământul organizat exclusiv în regim privat (fără contribuție de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptării de la rigorile legii educației, subzistând doar obligația de a asigura cunoașterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat.

În analiza Ministerului Afacerilor Externe, o serie întreagă de prevederi pot avea un impact negativ.

Spre exemplu, noua lege a minorităților face trimitere la un articol din Legea educației, privind folosirea limbii oficiale în educație, care a fost, de asemenea, evaluat negativ de Comisia de la Veneția. ”Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în instanțele judecătorești și persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale.

MAE român face apel la experiența proprie a României și reamintește Kievului că, ”efortul de aderare la Uniunea Europeană trebuie fundamentat pe reforme temeinice și pe asumarea tuturor valorilor europene”.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel